Aţi fost vreodată atenţi la reclama aia la Covalact, cea cu fetiţa care mănâncă brânza toată după care o trimite bunică-sa să ia alta? Dacă nu, aici e, după care vă zic ce-i baiu’ cu ea:
Ei, în caz că n-aţi observat, fata aia a mâncat un valău de brânză. Nu “un pic”, nu “nişte” brânză, ci un valău întreg:
Când vede că a mâncat tot ligheanul de brânză cu smântână, bunică-sa (sau mătuşă-sa sau ce-o fi) ce face? O ceartă? Nu, o trimite să cumpere nişte brânză de la cooperativă, să înlocuiască ce mâncase fata. Şi fata se întoarce cu şapte cutii de brânză. Şapte!
La două sute de grame cutia, înseamnă 1400g de brânză cu smântână. Un kil jumate de brânză la un copil de 10 ani. Păi, oricât de bună ar fi şi oricât de ca la ţară ar fi brânza aia, serios că după ce o fetiţă mănâncă o găleată de din aia, aia nu mai merge la baie normal trei săptămâni.
That’s just bad parenting, yo.
Bagi si tu in seama toate prostiile…. :))
Iti dai seama ca nu-i exagerat. Cate prostii am mancat noi copiii…
Faptul ca vine cu 1400 grame de branza cu smantana nu inseamna neaparat ca fetita a si mancat exact aceeasi cantitate. Ideea este ca branza de la Covalact fiind buna si ieftina este foarte usor de pus pe masa romanului si asta in timp foarte scurt. Astfel ca oamenii de la coasa ajung sa se bucure de extra mancare cu minimum de efort, atata tot.
Wow! Asta era de fapt sensul… Cine ar fi crezut…
Și eu care am avut senzația că reclama promovează spiritul românesc, de a fura și falsifica cam tot ce se poate: ia să le pun eu la oamenii ăștia niste brânză cu smântână ieftină, la cutie, și să le zic că e de la țară, adevărată, făcută cu metode tradiționale :D
Eu sunt convinsa ca in varianta originala, tanti nu batea din palme…
Eu as fi observat si acest aspect dar nu reusesc sa imi scot din minte ce imi inspira reclamele procedente: niste neni in halate alte, oameni de stiinta, se chinuie sa amestece niste chimicale astfel incat sa obtina fix gustul de la tara. Si intr-un final reusesc, chimistii fiind felicitati ca au replicat cu succes gustul si aspectul.
Profesoara mea de limba romana din liceu probabil ar spune ca au folosit exagerarea ca figura de stil. Asa e, bagi tu in seama toate detaliile, ideea conteaza.