Şi-am ajuns, dragii moşului, mai de după-amiază, la Viena. La un hotel foarte drăguţ, cu camere nemaivăzut de mari şi, practic, în buricul oraşului. Absolut minunabil, până la recepţioneră. O-ntreb cum e cu parcarea. Am lăsat maşina în faţa hotelului, în parcarea publică.
“Mţ, ştiţi, e din aia cu termen scurt, nu mai bine-o parcaţi la noi cu 24 de euro pe zi?”
Zic, lasă, vedem mâine. Şi mă uit pe net. Şi transpir. Din câte înţeleg eu, Viena e împânzită de parcări care nu-s musai scumpe, dar nu pot fi ocupate mai mult de 1, 1.5 şi respectiv 2 ore, în funcţie de tipul lor. Foarte frumos, fluidizăm traficul în centru, dar eu cum beau o bere?
Şi nu iau parcare.