Aşadar, a trecut şi a treia tură (pentru mine) de Arsenal Park. A fost la fel de bestial ca primele două dăţi, chiar dacă am simţit că m-am ramolit în ultimul an.

Am ajuns vineri, într-o maşină plină de mine, Corina, Tiţa şi Raoul, pe la ora 17, după un drum liniştit. Acolo am dat nas în nas pe de-o parte cu fetele de la Self Discovery Camp, venite acolo să se autodescopere într-o bază militară, purtând pantofi cu toc şi poşetă tip geamantan. Pe de altă parte, am nimerit fix în mijlocul cantonamentului Universităţii Cluj, moment în care fetele noastre s-au topit complet şi iremediabil. Ne-am cazat, am descoperit noutăţile (camerele au fost upgradate cu tot felul de detalii mişto, plus televizor, plus wireless în diferite părţi ale parcului), ne-am aşezat la o masă cu Sebi şi Denisa şi am aşteptat, cu o bere în bot, şi restul lumii. La un moment dat au venit şi ieşenii (Doru, Ionel şi Ştefana), devenii (Robert cu mândră-sa) şi am purces spre focul de tabără. Fotbaliştii erau deja acolo, dar au plecat rapid, că aveau meci de dimineaţă. Am tras o tură de bere şi chitară, iar pe la vreo 2 ale nopţii au sosit şi Cetin, Ionuţ şi Mihaela.

Read More

De două zile mă uit ca prostul în jur. N-am mai văzut până acum Arsenal Park-ul primăvara, doar vara şi toamna. Atâta explozie de verdeaţă strânsă într-un singur loc n-am văzut de când sunt. Iar vremea ţine cu noi, tot peste 25 de grade sunt de când am ajuns, e un soare demenţial. Nici nu mai ştiu de când …

Citește tot

Vai

M-am întors de la Arsenal Park. Dacă prima dată a fost demenţial, de data asta nu există cuvânt care să descrie cât de tare ne-am distrat. A fost unul dintre cele mai tari weekenduri vreodată. Vin şi detaliile picante numaidecât, cu poze, mici clipuri, chestii, trestii. Mâine, cel mai probabil.…

Citește tot

Arsenal Park

După cum am scris şi zilele trecute, ieri am luat calea Orăştiei, cu destinaţia Arsenal Park, noul complex turistic tematic de care vorbeşte toată lumea. Să vă explic cât de bestial a fost, să vă roadă invidia tare de tot că am fost acolo înaintea voastră. Să vă fie ciudă măcar cât de ciudă mi-e mie că am stat doar două zile.

Postul ăsta e unul foarte lung, aşa că dau premiu peste 9000 de interneţi celor care au răbdare să-l citească până la capăt :)

Prima zi

Am plecat sâmbătă, la ora 11, din Timişoara, împreună cu mândruţa-mi Corina, Dan, Nebuloasa şi Tomata cu al ei Cezar, iar după vreo patru ore de mers în autocar cu Celine Dion, Whitney Houston şi Celine Dion răsunând în boxe, două pauze de pipi (dintre care una de urgenţă de gradul 0) am parcat în incinta Arsenal Park. Acolo am fost întâmpinaţi de personalul AP, îmbrăcaţi toţi în uniforme tip camuflaj, doar că mai mişto decât alea clasice, şi după ce au schimbat câteva amabilităţi cu noi, ne-am aşezat la masă, unde ne aşteptau deja Sebi şi Denisa, ajunşi din Deva ceva mai devreme ca noi. La nici cinci minute a ajuns şi autocarul din Bucureşti, din care au coborât Richie şi Adina, trupa de şoc devenind astfel completă.

Read More