Încă de când am scris articolul ăsta, despre jocurile jucate de mine în ultima vreme, aveam în gând să-mi iau un controller de XBOX360 cu USB, ca să fie treaba treabă (a se citi: ca să nu mai depun nici măcar efortul de-a-mi întinde mâinile până la tastatură). Mai mult, chiar îmi luasem o mizerie de controller Serioux, de unică folosinţă. După care Acsel m-a convins în comentarii să-mi iau unul de-adevăratelea, că cică-i mişto. Şi l-am luat. O lună jumate mai târziu, e ca o extensie a mâinilor mele. Nu mai concep unele jocuri fără el.
Merg foarte bine jocurile 3rd Person – adică alea la persoana a treia, pentru cei bolnavi de englezită.