La două chioşcuri, de dimineaţă:
– Caţavencu este?
– Nu, s-a terminat. Da’ avem Kamikaze.
– :)) nu, mersi.…
La două chioşcuri, de dimineaţă:
– Caţavencu este?
– Nu, s-a terminat. Da’ avem Kamikaze.
– :)) nu, mersi.…
(un fel de răspuns la întrebările lui Manţog.)
Am găsit-o la 8:20 în staţia de tramvai. Nu mă aşteptam să o găsesc foarte uşor în Timişoara, că ştiu cât de greu era într-o vreme să găsesc Caţavencu (“după 10 vine”, “a fost dar s-a dat” etc), darmite revista nouă, cu tiraj (cred) mai mic, neagreată de Vântu de dimineaţă.…
Caţavencu tot bate apa-n piuă de vreo două săptămâni cu relaţia (presupusă?) dintre Mihaela Rădulescu şi Dani Oţil. C-o fi, c-o păţi, o grămadă de text şi investigaţii, alea alea. Cinste lor.
Dar în loc de atâta bătaie de cap, n-ar fi fost mai simplu “Dani Oţil s-a lăsat de fumat”?