Azi am primit al patrulea mesaj de testare RO-ALERT. Primele două, săptămâna trecută, au fost teste de la ISU Timiș, ieri am primit de la ISU General și azi am primit de la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenție. Ceea ce mi se pare logic, fiecare instituție își testează sistemele, să fie siguri că merge. 

Doar că lumea e sătulă, aparent. Prin “lumea” mă refer la cel puțin trei persoane aleatorii de la mine din bulă care au declarat nervos că își vor dezactiva RO-ALERT, că deja nu ne mai facem bine cu atâtea alerte false care îi super deranjează în timpul programului de frecat coinacul la lucru.

Ceea ce e o chestie absolut stupidă, pentru că dezactivezi niște alerte potențial salvatoare de vieți, referitoare la “pericole extreme și pericole grave”, alerte generate de autorități naționale de urgență, nu de programatorii lui Moise Guran. Alerte pe care, după perioada de test, le vezi de la ultra-rar până niciodată (best case scenario), doar în caz de “pericole extreme și pericole grave”.

Pot înțelege că e deranjant, mi se pare și mie deranjant, mai ales când încep să bâzâie deodată telefoanele tuturor pasagerilor unui zbor, înainte de decolare. Pot înțelege că nu crezi că te va afecta niciodată, că doar nu crezi să vină rușii peste noi, însă crezi că la un cutremur în București oricum sunteți pa toți, cu sau fără alerte.

Ce nu înțeleg însă e cum să fii atât de optimist în soarta ta încât să anulezi niște alerte pe care dacă le primești înseamnă că treaba chiar e gravă.