Zic “tentativă” pentru că nu a fost un festival mare. A încercat să fie, dar nu a fost. Dar e OK deocamdată, mai ales fiind primul festival de gen din oraș.
Sigur, avem Plai, festival de world music deja notoriu în partea asta de continent. Avem și JazzTM, festival de jazz despre care aud de bine, și avem chiar și Timișoara Rocks!, o glumă de-a primarului care încearcă să rezoneze cu tineretul în 2017 cu muzică de secolul trecut.
Dar n-aveam ceva constant de felul ăsta. Ca idee, anul ăsta au fost Robin and the Backstabbers, Vița de Vie, Vama, Dub Pistols, Asian Dub Foundation, CTC – mă rog, ce mai ascultă tinerii în anul curent 2009. În primul an, când s-a ținut la Căpițe (pentru cei din provincie: e o terasă destul de hip, nu foarte mare, pe malul gârlei) a fost și ceva folkăreală, iar anul trecut a fost ținut departe de oraș, în noroi și cu o organizare deplorabilă.
Această a treia ediție a fost OK, însă. S-a ținut cu un picior afară din oraș, la marginea pădurii. Loc întins, trei scene (teoretic, că eu pe a treia n-am găsit-o), oleacă de foodcourt, oleacă de chill zone, oleacă de cortul sponsorului, oleacă de camping – cam toate ingredientele unui festival adevărat.
N-a prea fost lume, în schimb. S-au strâns câteva sute de oameni pe la concertele mari, au fost cuminți și liniștiți și cam aia a fost. Și, într-un loc atât de mare și deschis ca ăsta, se observă. Și arată dezolant. Nu știu dacă au fost biletele prea scumpe (191 lei pe weekend sau 65 de lei pe zi parcă), dacă n-a fost promovat destul sau dacă a fost programat prost, într-un weekend de vacanță de vară, în care toți tinerii timișoreni sunt plecați acasă în Mehedinți, Hunedoara, Caraș și Gorj.
Cu toate astea, sper să nu fi fost ultima ediție a festivalului, pentru că mi se pare binevenit în Timișoara. Ne lipsește un festival destrăbălant în perimetru delimitat, cu program nonstop și camping și bere. Sper să crească și să ajungă juniorul să danseze în fața scenei și fără noi, ci cu vreo gagică. Și dacă n-o să fie Music Travel, să fie alt festival, dar să fie.
Ce de festivaluri se forteaza in Timisoara… Nu stiu cum sa pun problema in scris ca sa nu pare ca e mult hate in treaba asta. Am bifat tentativa de festival ”Check Out” care a lasat mult de dorit. Aici nu mai intru in detalii pentru ca sunt convins ca a fost un fel de elevi fest. A urmat apoi esecul suprem al festivalului TEMF (fostul JEMF). Tristete mai mare ca la TEMF nu mi-a fost dat sa vad la niciun alt party.
Bucuria mare si nesperata a venit tocmai de la Revolution Festival, festival pe care am observat ca oamenii din PR l-au evitat sau nu am scormonit prea bine in online. A fost fix ce a trebuit dupa doua editii timide. Numai cuvinte de lauda si nu pot sa-l compar (inca) cu Electric Castle, dar promite. Impreuna cu Plai consider ca orasul Timisoara s-ar putea mandri ca organizeaza doua festivaluri misto.
Music travel festival schioapata masiv si nu-si invata lectia. Tot un fel de festival pentru elevii aflat in vacanta si studentii (restantieri). Line-up mai bun, dar programul artistilor total aiurea. De ex: pentru muzica electronica, ”miezul” a fost duminica noaptea astfel ca pentru un pasionat de techno care a vrut sa danseze pe muzica lui Paco Osuna a avut nevoie a doua zi de cel putin 3 cafele si muuulta hidratare la job, ca te ia politia pentru zile libere luate pentru Music Travel Festival.
Am uitat complet de Revolution, că n-am reușit să merg decât la prima ediție. Dar da, cred că Revolution va fi câștigătorul, mai ales că are în spate EXIT-ul.