Thor: Ragnarock (2017)

A fost neaşteptat de amuzant. Adică mai amuzant decât a fost până acum Thor în filmele proprii şi în cele cu toată echipa. Atât de amuzant încât nu am fost deloc surprins să aflu la final că a fost regizat de Taika Waititi, pe care dacă nu-l ştiţi vă super recomand What We Do In The Shadows. E un documentar despre nişte vampiri care locuiesc împreună în Wellington, Noua Zeelandă; e foarte mişto.

Bine, e mişto şi pe partea de supereroi şi scandal şi salvarea unei lumi, dar până la urmă ce oare oferă şi nu s-a mai dat măcar într-unul din cele 2049 de filme Marvel de până acum?

Nu, în mod clar atuul principal al filmului e umorul, mai precis comedic timing-ul, cum ar spune francezul Goethe. După care au contat chimia excelentă dintre Thor şi Hulk, personajul Korg jucat de regizor însuşi, chimia dintre Thor şi Loki, muzica (Immigrant Song + sintetizatoare future-retro), şi în final Cate Blanchett care ar putea juca o piatră şi ar fi cea mai bine jucată piatră din istoria cinematografiei. Şi Jeff Goldblum în cel mai Jeff Goldblum rol al lui Jeff Goldblum, vreodată.

Ah, şi înainte să înceapă, o fată care a făcut pe MC-ul la IMAX ne-a urat în microfon bun-venit la filmul Thor: Ragnacock. Hihi.

Leave a Comment

Your email address will not be published.