Odată cu deschiderea noului mall din Timişoara, Cinema City a deschis şi o sală IMAX 3D, a doua din România după cea din Bucureşti. Curios nevoie mare, după ce citisem pe interneţi tot felul de ode cântate IMAX-ului, am fost la Cartea Junglei. Am vrut să merg la Captain America Civil War, dar am prins ocazia să lăsăm copilul cu bunica şi să mergem în cuplu, aşa că am ales un film mai potrivit întregii familii. Plus că m-am gândit că dacă nu ne place e o ocazie bună să dormim şi noi două ore legate, ceea ce se întâmplă mai rar ca tineri părinţi. Plus că Civil War nu s-a lansat încă, deci alegerea era oricum făcută.

Ei, formatul IMAX a fost ce îmi doresc: ecran mare, culori vii, 3D luminos, cu contrast mare (spre deosebire de 3D-ul pe proiecţie clasică, unde ochelarii întunecă bine de tot ecranul), sunet puternic, din toate părţile. E mişto, aş prefera să văd toate filmele mari în IMAX – e ca trecerea pe un TV mare 4K după ce te-ai uitat ani de zile pe un televizor mediu în 1080p.

Revenind la film: a fost surprinzător de mişto. Trecând peste partea vizuală, care a fost impecabilă, fiind literalmente tot CGI cu excepţia lui Mowgli, e un film scris bine, cu voci bine alese şi bine jucate, cu emoţii, cu umor, tensiune şi acţiune. Baloo e jucat excepţional de Bill Murray, iar King Louie e jucat de Christopher Walken. Luaţi o pauză de 30 de secunde şi imaginaţi-vă cum ar suna I Wanna Be Like You cântată de Christopher Walken. Da, e exact aşa cum vă imaginaţi.

Şi asta e mişto la filmul ăsta: fiind tot produs de Disney, are voie să folosească melodiile din animaţia originală. Nu le foloseşte pe toate, ci doar pe două dintre ele, pentru că tratează povestea puţin mai serios decât animaţia din ’67. Dispar glumiţele gen scena cu elefanţii militari sau dansurile animalelor, făcând loc unor personaje puţin mai umane şi unei poveşti mai apropiate de cartea originală. Bineînţeles, odată cu timpurile, şi-au făcut apariţia şi personajele feminine puternice în film, cum ar fi şarpele Kaa care acum e jucat de Scarlett Johanson sau lupoaica alfa care e o femeie independentă ce nu are nevoie de bărbat. Duse sunt vremurile în care filmele Disney erau distracţie sexistă, rasistă şi antisemită pentru toată familia.

Am plecat de la film cu zâmbetul pe buze, dorindu-mi să revăd şi desenele din ’67, ceea ce de altfel am şi făcut. Recomand filmul la cinema în 3D, e chiar un spectacol aparte.