Experienţa mea de până acum cu universul Warcraft a constat în câteva ore de privit, acum vreo 12 ani, cum se joacă nişte prieteni WoW. Plus vreo 3 ore cumulat în care am ucis eu nişte murloci, pentru că MMO-urile nu m-au prins niciodată şi n-am avut vreme de jucat cu alţi oameni. Da, ştiu că filmul n-are legătură cu WoW, ci cu Warcraft-urile originale, dar RTS-uri nu joc nici atât. Deci cumva am mers la film ştiind doar că e cu orci şi că ar trebui să fie cu scandal şi cu vrăji şi cu murloci şi cu elfi şi cu spiriduşi.

Şi mi-a plăcut.

A fost mega spectacol, orcii au fost foarte bine creaţi digital (aş îndrăzni chiar să zic că a fost mai frumos făcut decât pisicile albastre din Avatar), lumea a fost mişto creată, am înţeles chiar despre ce e vorba în poveste şi de-abia aştept un sequel.

Mi-a plăcut că n-am ştiut niciun actor. Mi-au părut cunoscuţi Gardianul şi regele Lee (nu am reţinut niciun nume din film, deci s-ar putea să le greşesc) dar nu aş putea zice de unde. Regina mi s-a părut cunoscută, dar iar nu ştiu de unde. Mi s-a şoptit în cască ceva legat de Vikings, dar n-am văzut încă primul episod din Vikings.

Nu mi-a plăcut editarea. S-a văzut clar că lipsesc bucăţi din film. Se vehiculează că s-au tăiat 40 de minute din ceea ce a vrut regizorul să facă, iar uneori lipsurile respective sunt vizibile. Există chiar şi o scenă cu Gorlana în care se vede clar că ar vrea să zică ceva şi se taie rapid către scena următoare.

Mi-au plăcut, ziceam, orcii. Trăim într-o perioadă în care poţi filma un om cum vorbeşte, după care să-i aplici un machiaj digital din care doar ochii, eventual, să-i rămână reali şi personajul rezultat să rămână credibil. La fel ca maimuţele din cel mai recent Planeta Maimuţelor, orcii din Warcraft sunt mai expresivi decât oamenii, până la finalul filmului realizând că ţin mai mult cu Hoarda decât cu Alianţa. Poate de-aia nu mi-a plăcut WoW, că jucam doar cu Alianţa.

Nu mi-a plăcut Gorgora, gagica pe jumătate orc pe jumătate… om? Era fata lui Marin Gardianul? N-am înţeles. Şi anume pentru că în loc s-o facă CGI (nu-mi vine să cred că zic asta) au ales să o machieze pe bune. A rezultat ceva ce nu a fost în ton cu restul personajelor cu piele verde, o femeie-orc sâsâită de la dinţii de recuzită. Dar sâsâită bine de tot.

Mi-a plăcut că e high fantasy, ceea ce n-am mai văzut de mult pe marele ecran. Oameni, orci, demoni, lupte cu magie şi bile de foc, scandal în toată regula. Mi s-a părut mai captivant per total decât cele trei Hobbit-uri la un loc.

Mi-au plăcut ca personaje, foarte mult, Dolan protagonistul orc, cavalerul uman principal (ăla cu L ceva, nu mai ştiu cum îi zicea) şi puştiul vrăjitor. Comic relief-ul magic.

Per total, mi s-a părut un film totalmente distractiv, mişto, care nu merită deloc râurile de micţiune care se revarsă pe el dinspre criticii de film ai lumii. Nu ştiu cât de dezamăgitor e pentru cei care cunosc deja universul, dar pentru un ageamiu ca mine a fost fix ce trebuia într-o seară de sâmbătă. De abia aştept continuările.