O relatare subiectivă a solilor Tudor și Gabi

După cum ziceam, reprezentanţii oficiali şi de încredere ai acestui blog la Untold Festival au fost Tudor şi Gabi, care au venit de acolo cu nişte cuvinte şi poze:

Deși nu suntem fani ai headlinerilor Untold, ne-a plăcut că am putut participa la un eveniment atât de mare, cu atât de multe promisiuni. A noastră experiență Untold a început de miercuri. Aproximativ 6 ore ne-au despărțit de orașul cocoțat pe dealuri. Am profitat de ziua 0 pentru a vizita în sfârșit Joben și pentru a ne împrieteni cu urcușurile și coborâșurile din oraș. Nu ne-am împrietenit. Dar ne-am împrietenit cu febra musculară pe parcursul celor 6 zile petrecute în Cluj. Am preferat să lăsăm mașina la odihnă, fiindcă, între noi fie vorba, se circulă ca-n codru prin oraș. La fel ca și Timișoara, Clujul ne-a primit în plin proces de cosmetizare, iar benzile de pe arterele principale sunt imposibil de înguste.

Odată ajunși, ne-am luat în primire biletele și brățările, unii mai repejor, alții mai domol. A scârțâit puțin organizarea la partea asta, dar noi am trecut repede peste. Bloggerii care au venit de joi sau vineri nu s-au mai putut bucura de brățările oficiale (aparent s-au terminat taman la început de festival), ci au primit brățări temporare de hârtie, scrise cu marker-ul – am primit brățări mai aproape de oficiale la cluburile din oraș, care, btw, percep intrare fără a fi vreun concert, ca pe vremuri.

Atmosfera de festival și mulțimea de oameni, luminițe și activări simpatice ale brandurilor ne-au indus instant într-o stare de petrecere. Dat fiind ca festivalul s-a ținut într-un parc, hamacele și bean bags-urile au fost vedete (locul perfect de tras un pui de somn spre dimineață), iar copacii au devenit ninja.

Zona de mâncare a fost gândită foarte bine. Puteai cumpăra destul de repede mâncare de la restaurante pe care altfel le-ai fi vânat prin oraș (cum e Wok N Roll, care ne-a dezamăgit destul de tare cu noodles mult prea afumați), la prețuri ok (cu mici excepții). Toate căsuțele comercianților aveau același stil vizual jucăuș (poate chiar un pic hipsteresc) ceea ce a șters din senzația de bâlci / festival al berii.

Aleile au fost podiumuri de modă, ca la orice festival. Ce am remarcat este că era plin de minori și minore. Pe dânsele le trăda brățara roșie de pe mână și pantalonii scurți intrați la apă.

Nefiind fani ai genului trance, house, techno ș.a.m.d, momentele de DJ nu au fost chiar pe gustul nostru (sorry, Armin, Fedde Le Grand, David Guetta and co), ne-a prins mai bine rolul de privitori ca la teatru. Am preferat să luăm un loc la înălțime, în tribunele superioare din Cluj Arena, de unde ne-am putut clăti ochii cu o priveliște incredibilă. Pe lângă faptul că e impunător chiar și când e gol, stadionul era plin ochi cu oameni care se mișcau sincron și chiar se simțeau bine pe muzica respectivă, iar artificiile și efectele vizuale au fost extrem de faine, sincronizate perfect cu muzica.

Din fericire, organizatorii au încercat să împace cât mai multe gusturi, așa că au avut și scene cu artisti mai lejeri, să zicem așa. Ne-au plăcut Subcarpați (au meritat din plin să fie la “scena mare”), Tom Odell, Patrice, Gentleman, John Newman (care părea copilul din flori al lui Elvis și Michael Jackson, avea o vestimentație cel puțin dubioasă și părea să aibă un God complex), Akua Naru și chiar și clasicii de la scena din oraș: Robin and The Backstabbers și Alternosfera.

Mare punct în minus: toaletele nu au fost răspândite prea ok, așa că fetele și-au petrecut o parte bună din festival la coadă la baie, iar băieții au făcut exibiționism la pisoarele de tip toy-toy.

Solul de sex masculin, mai experimentat într-ale festivalurilor, insistă să spună că oamenii au fost mult prea cuminți. Nu dansa nimeni pe alei, nu se cățăra nimeni pe mașina de gunoi pe post de taxi, nu cânta nimeni vreo odă a hamacelor. Mai mult, unii dintre participanți nici nu s-au dus la vreo altă scenă în afara de cea mare, de pe stadion.

Per total, Untold își merită laudele. A fost mare, a fost zgomotos, a fost ce trebuia să fie. Pentru iubitorii acestui gen muzical, a fost probabil raiul pe pamant. Pentru noi, a fost o experiență interesantă, care ne-a scos din zona de confort și ne-a făcut să apreciem lucruri cărora nu le-am fi dat atenție în afara unui festival.

PS: Pe tot parcursul festivalului, noi am ținut legătura cu Gabriel Aldea, care a fost foarte atent și ne-a ajutat oricând am avut nevoie. Mulțumim pentru tot, Gabi. Ne-a plăcut la Cluj, mai venim. :)