Cum e cu libertatea de exprimare şi de ce l-am reclamat pe Buzdugan

Ca bucurie de început: scriam zilele trecute că Morning ZU şi-a luat amendă şi că am o vagă presimţire că eu sunt vinovat de asta. Mă rog, nu eu sunt vinovat, ci Buzdugan, însă eu am reclamat abaterea. Ei, iată că am confirmarea că reclamaţia mea s-a transformat în amendă:

amenda_buzdugan

Citind însă comentariile pe care le-am primit la articolul respectiv, am aflat despre mine două chestiuni:

1. că sunt un pudic şi din cauza oamenilor ca mine nu evoluăm ca societate şi nu înjură copiii pe stradă
2. că e dreptul fundamental al lui Buzdugan să zică “pula” la radio, pentru că e acoperit de dreptul libertăţii la exprimare gen, pentru că aşa e democratic şi pentru că pentru asta am murit noi la evoluţie.
şi 3. că eu sunt ăla rău pentru că eu le-am dat amendă, că din cauza mea au primit ăia amendă şi de aia nu putem avea lucruri frumoase.

Hai să vă explic cum văd eu toată tărăşenia asta.

Nu e vorba de cuvinte în sine. Până la urmă, limba noastră-i o comoară, cu bune şi cu rele. Atât cu cuvinte frumoase şi interesante precum “zgârci”, “magdalenă”, “hoit”, “lehamite”, “şanţ” şi “halitoză”, cât şi cu cuvinte considerate obscene, printre care şi mult discutatul cuvânt “pula” din situaţia de faţă. Cuvintele astea sunt ale noastre, ale poporului român, şi nu ni le poate lua nimeni – nici pe ele, nici dreptul de a le folosi după bunul plac al inimii.

Însă în exprimarea verbală există, la fel ca pentru majoritatea lucrurilor din viaţă, momente şi locuri potrivite şi momente şi locuri nepotrivite. De exemplu, mie îmi place foarte mult să umblu în curul gol. Îmi fac un scop din asta în viaţă, în general, şi încerc să-mi petrec cât mai mult din timpul meu liber nepurtând nimic pe mine. Tehnic vorbind, nu mă împiedică nimic să ies să duc gunoiul în curul gol, însă e nepotrivit. La fel de nepotrivit e să vomiţi, de exemplu, într-o cutie poştală. Vomatul e natural, vine ca o reacţie firească a corpului omenesc la ceva care-i face rău şi e sănătos. Însă nu e potrivit să vomiţi în cutia poştală a vecinului de la parter care dă basul tare şi pune manele. Nu e. La fel şi cu cuvintele.

Şi mai e o treabă. Undeva, la un moment dat, mai-marii noştri aleşi au stabilit nişte reguli (care, de altfel, se regăsesc în majoritatea statelor civilizate). Printre legile astea e şi o Lege a Audiovizualului care zice că între orele 6 şi 23 nu e voie cu vorbe spumoase la televizor şi la radio. Lege care apără dreptul celor care aleg să nu folosească şi să nu se expună la astfel de limbaj de a nu fi agasaţi cu acesta. Pudici, pocăiţi, ziceţi-le cum vreţi, e dreptul lor să nu vorbească urât şi obligaţia noastră de a le apăra acest drept. Cum eu nu mă duc la ei în casă sau în maşină sau în autobuzul cu care merg copiii lor la şcoală, flendurându-mi bărbăţia în faţa lor ca să le arăt cât sunt eu de şmecher, la fel nu ar trebui să deschidă radioul şi să audă ceea ce nu vor să audă.

Dar nu de asta am făcut reclamaţia la CNA. Nu sunt genul de cetăţean model responsabil care se duce şi pârăşte la autorităţile competente ori de câte ori cineva face o greşeală minoră. N-o să mă duc să reclam la poliţie că vecinul a înjurat în faţa blocului sau că a ieşit în chiloţi până la maşină. Însă mă deranjează oamenii care ţin cu tot dinadinsul să fie mai presus de reguli şi să păcălească sistemul doar pentru a dovedi că sunt mai şmecheri decât plebea. Şi Daniel Buzdugan a făcut fix asta, a încercat să forţeze o lege clară printr-un joc de cuvinte grosolan, văzându-se acoperit cu mantia popularităţii şi a statutului său de vedetă.

Şi asta mă deranjează cel mai tare, când cineva calcă peste reguli fără vreun motiv bun, doar pentru a arăta că el poate s-o facă şi că legile sunt făcute pentru alţii mai fraieri. Nu a existat niciun motiv care să justifice limbajul lui Daniel Buzdugan în acea dimineaţă. Nici măcar umorul nu e un motiv, pentru că nu văd cum un om normal, cu mai mult de doi neuroni, căruia nu-i curge scuipat din gură când vorbeşte, ar putea râde la aşa glume.

Aşadar, dragii mei, astea sunt motivele pentru care am reclamat emisiunea la CNA. A, şi pentru că Daniel Buzdugan împreună cu colegul lui Mihai Morar au fost prinşi de mai multe ori la furat de glume şi texte în nenumărate rânduri de colegii bloggeri (lectură suplimentară: unu, doi, trei, patru, cinci etc) (şi chiar daţi în judecată pentru asta) şi mi s-a părut cumva potrivit ca, dacă nu pot fi făcuţi să plătească pentru asta, măcar pentru alte greşeli (tot de-ale lor!) pot fi traşi la răspundere.

Şi nu regret nimic.

17 thoughts on “Cum e cu libertatea de exprimare şi de ce l-am reclamat pe Buzdugan

  1. Jucand putin rolul avocatului diavolului, ma gandesc ca nici blogul tau nu e un loc potrivit pentru a folosi limbaj licentios. Nu ne-ai anuntat nicaieri ca daca n-avem 18 ani n-avem ce sa cautam aici. Blogul acesta este accesibil tuturor, la fel ca si emisiunea celor doi cocalari. Cu un simplu search in Google pe o varietate de keyword-uri ajungi aici si vezi limbaj licentios. Ar trebui sa-ti dam amenda?

    1. @Teodor: diferenta consta in faptul ca activitatea radio-TV este reglementata si exista si o institutie (Consiliul National al Audiovizualului) care supravegheaza (mai mult sau mai putin bine). Internetul nu este sanctionat decat de cititori :)

    2. Sunt impotriva CNA-ului, in ochii mei este o institutie care suge bani din buget inutil, adevaratele probleme ramanand neatinse de sanctiunile lor. Din pacate ai nevoie de o astfel de institutie, altfel oricine ajunge pe TV sau radio o sa simta nevoia sa-si bage pula cat mai des cu putinta, ca doar nu suntem in Suedia.

      Cadru legal nu este, dar fapta este similara.

  2. La cat mai multe reclamatii si amenzi pe viitor, mie personal mi se face greata doar cand ii aud pe aia 2. Bravo si la amenzi cat mai mari pe viitor.

  3. ce mi se pare cel mai de cacat e ca tre sa te justifici pentru un act absolut normal. felicitari ca ai avut inspiratia de moment sa o faci!

  4. sa zicem ca e ca la scoala, cand colegii te cearta ca l-ai parat pe colegu care injura prin clasa.
    Dar daca invatatoarea nu considera ca a facut ceva gresit, colegu rau nu si-o lua nu?
    Poate colegii aia ce te-au certat nu invata sa injure de la ala, si nu se duc acasa sa injure sa ii auda parintii sa si-o ia si ei.
    Asa ca, tragand linie, mai da-i in plm pe aia ce comenteaza :)

  5. daca si la radio dimineata se incepe cu “ambilitati” ca in show-urile de noapte gen Capatos, eu propun sa uitam de politete si civilizatie si incepand din clasa I sa invatam copilul sa injure…

Leave a Comment

Your email address will not be published.