Trebuie să recunosc

Nu ştiu dacă trebuie să-mi predau undeva legitimaţia de mascul sau ceva, dar în ultima vreme îmi place tot mai mult Robbie Williams.

Până anul trecut eram indiferent faţă de el, ştiind doar câteva melodii pe care le behăie triştii pe la Karaoke; pe lângă asta ştiam că-i mai place Corinei, c-ar fi simpatic şi c-ar fi leşinul femeilor de pretutindeni în momentul în care se agaţă de un microfon şi deschide gura. Apoi l-am văzut în concert, în iulie. Şi mai mergem odată şi anul ăsta, pentru că concerte şi capitala Ungariei.

A devenit rapid unul dintre entertainerii mei preferaţi. Pentru că asta e, un entertainer ca la carte, aşa cum ar trebui să fie toţi, face nişte spectacole de rămâi mut, e energic, amuzant, carismatic şi cântă chiar bine. Iar ultimul album, Swings Both Ways, e mişto tare, o singură melodie de pe el nu-mi place. În rest, colaborări mişto cu Rufus Wainwright sau cu Lily Alen, coveruri, melodii originale, orchestră şi swing. E mişto.

5 thoughts on “Trebuie să recunosc

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.