Şi-am ajuns, dragii moşului, mai de după-amiază, la Viena. La un hotel foarte drăguţ, cu camere nemaivăzut de mari şi, practic, în buricul oraşului. Absolut minunabil, până la recepţioneră. O-ntreb cum e cu parcarea. Am lăsat maşina în faţa hotelului, în parcarea publică.
“Mţ, ştiţi, e din aia cu termen scurt, nu mai bine-o parcaţi la noi cu 24 de euro pe zi?”
Zic, lasă, vedem mâine. Şi mă uit pe net. Şi transpir. Din câte înţeleg eu, Viena e împânzită de parcări care nu-s musai scumpe, dar nu pot fi ocupate mai mult de 1, 1.5 şi respectiv 2 ore, în funcţie de tipul lor. Foarte frumos, fluidizăm traficul în centru, dar eu cum beau o bere?
Şi nu iau parcare. Mă urc iar la volan să caut o parcare din aia cu plată, că am citit eu pe interneţi că există cu 3 euro pe zi şi – în plus – în rest e urgie, doar cu parcări limitate la 1-2 ore. Bineînţeles că nu găsesc, că probabil că or fi, dar ori sunt doar pentru cunoscători, ascunse ca poarta din Moria, ori sunt puţin lângă Viena, pe la Bratislava. După care deduc că nu e limitată parcarea în faţa hotelului, că nu e niciun semn, şi că domnişoara voia să ne facă de vreo 75 de iepuroi.
După care ajungem în Marele Centru al Marii Timişoare. Că dacă Timişoara-i “Mica Vienă”, e valabilă şi reciproca, nu?
Şi ajungem la un birt numit Sparky’s, fix în piaţa Stephanplatz. Singurul care a fost destul de drăguţ să aibă bere mai mare de 0.33. Şi la halbă.
Ne serveşte un puşti micuţ. Corina zice că n-are 18 ani, eu îi dau 18, dar nu mai mult de 20. Îi cerem ce beau nişte indieni, ceea ce se dovedeşte a fi o bere albă, nefiltrată, a casei, la pahar de 0,7 litri.
Bem fiecare câte două patru în total, mâncăm nişte ceva, după care cerem nota. Băiatul, spirt ca şi până atunci, o aduce în mai puţin de zece secunde şi începe să facă conversaţie. Că de unde suntem? Din România, zic. Oooooo, my friend, vacanţă? Nu, zic, la concert la Robbie Williams. OOooooooo, my friend, fan? Nu, zic, mai mult gagica. Da, my friend, – zice – dacă gagica e fană, sigur eşti şi tu.
Hăhăhă, hihihi, ce-am mai râs.
Şi pune nota pe masă. 24.60 euro. Pun 40 de euro pe masă și mă uit la el întrebător. El se uită la mine întrebător, eu mă uit la el întrebător. Şi zice:
– Ştii tu, my friend, în Austria ciubucul nu-i inclus în notă…
doar nu i-ai lasat asa mult ciubuc?!
Nu e inclus, deci lasi numai daca vrei, poate sa zica chelneru’ ce-o vrea.
E destul de nasol sa parchezi in Viena, intr-adevar sunt extrem de multe locuri unde poti parca numai cateva ore. Daca citesti cu atentie semnele ar trebui sa fie ok. Vezi ca noaptea parcarea in oras e gratis din cate stiu, dar la fel tre sa vezi unde anume. Ziua cele mai multe cartiere au parcare cu plata pe toate strazile.
Districtul 1 unde ati baut voi berea e cel mai scump si cel mai de fitze. Totusi la 10 minute de mers pe jos de la Dom gasiti o gramada de localuri ok si cu bere normala.