Ce-avem cu oltenii?

praz Comentariile la articolul ăsta sunt de două feluri: fun şi “doamne feri să-ţi iei olteancă”. Şi mi-am amintit că în toată prima parte a vieţii mele m-am anturat cu timişoreni adânc înrădăcinaţi în istoria Banatului din părinţi “vinituri” care nu-i aveau deloc la suflet. Nu ştiu care-i atitudinea faţă de ei prin alte părţi ale patriei, însă prin părţile astea vestice tot aud c-ar fi de căcat.

De ce? În afară de “pentru că ne iau nouă locurile la fără plată la facultăţi şi locurile de directori pe la firme” (care-i ca şi cum Oana Roman ar zice “dă-o-n pizda mă-sii de Abramburică – a venit ea la noi în scară să se combine cu vecinu’ care de drept ar trebui să fie al meu”), nu am auzit absolut nicio explicaţie. “Sunt proşti” – există un studiu? “Sunt hoţi” – există o statistică pe regiuni a criminalităţii în România care să concluzioneze asta? “Sunt răi” – cum adică? “Sunt înfumuraţi” – toţi?

Întreb, că am o grămadă de olteni în jurul meu şi nu am observat nimic rău la ei. Colegi mişto, prieteni – chiar locuiesc cu olteni. Ba chiar îmi iau nevastă olteancă şi aş vrea să ştiu ce-i rău la ea, că io tot caut ceva în neregulă de patru ani încoace şi să mă bată Dumnezeu dacă găsesc ceva.

86 thoughts on “Ce-avem cu oltenii?

  1. Sunt atatea de multe de zis aici incat cred ca as putea scrie pana la noapte. Ca sa scurtez un pic, am sa ma leg doar de cele scrise de tine in articol, desi presimt ca am sa scriu o vreme buna…

    Stii ca fara foc, nu iese fum, da ?

    1). “timisoreni adânc înradacinati în istoria Banatului din parinti “vinituri” care nu-i aveau deloc la suflet”
    Daca oltenilor le-ar place cu adevarat cum sunt ei ca oameni, s-ar suporta intre ei, si ar ramane la ei acasa. Dar de multe ori cel mai mare dusman al olteanului este chiar olteanul, numai ca (si aici se vede iarasi o parte din firea lor) nu drept in fatza, mereu pe la spate, prin barfa.

    Unii din Severin spun ca sunt banateni, pentru ca pe vremuri candva si pentru scurta vreme, si partea aia a fost sub stapanirea Austro-Ungara sub care a fost Banatul. (Ban-at este defapt o denumire data unui teritoriu sub stapanirea unui ban, cum e voievodatul de la voievod). E defapt singura regiune in care austriecii vazand ca n-au cu cine face treaba (cum au facut la Resita – Anina), si-au bagat pu… penisul administrativ si au lasat zona aia de izbeliste, dupa ce se luptasera cu turcii pentru ea. ATAT de “mult” le-au placut de oamenii locului.

    2). “Nu stiu care-i atitudinea fata de ei prin alte parti ale patriei, însa prin partile astea vestice tot aud c-ar fi de cacat.”
    Probabil doar pe bucuresteni ii uraste, fatis, mai multa lume decat pe olteni. Asta si in principal pentru ca Oltenia e cea mai mare regiune a Romaniei, ai carei originari de obicei se duc in Timisoara sau Bucuresti, unde sunt populatii majoritare, ca dupa aia sa ii urasca pe “banatenii aia zgarciti” sau pe “bucurestenii aia nespalati”.

    3a). ““pentru ca ne iau noua locurile la fara plata la facultati”
    – daca ar fi oamenii aia atata de capabili cum peste tot bat toba ca ar fi, atunci si-ar face si ei facultati acolo la ei. S-ar gandi mai mult la viitor copiilor lor, ca banatenii, si ar pune umar la umar, cot la cot, sa isi faca la ei acasa, nu sa fie un popor de semi-nomazi. Dar probabil ca trasatura asta au preluat-o cu succes, ca multe altele, de la conationalii nostrii si mai tuciurii decat oltenii, de la care au preluat si nuanta pielii defapt.
    – faza insa e ca ei sunt foarte foarte motivati de treaba asta cu plecatul de acasa si reusitul in lume. Sunt foarte competitivi din fire, chiar daca artificial (e irelevant), si de asta este una din putinele lor parti bune. Problema apare insa ca in cazul in care pierd, fac un scandal si se tanguie si se jeluie si vai mama focului, oricine e vinovat numai ei nu. Iti suna ca e un caracter predominant al romanilor ? Poate pentru ca Oltenia e cea mai mare regiune… si si-a exportat cu succes “gandirea” prin mari conducatori care au facut mult pentru elevarea intelectuala a Romaniei… docenti ca Ceausescu si Ponta.

    3b.) “si locurile de directori pe la firme”
    Intamplarea face ca am lucrat in cateva firme in care “s-au infiltrat” olteni. Prima data se angajeaza unul, dupa care toti pe care ii recomanda sunt, fara exceptie, olteni. Desi au si alte cunostiinte pe care le-ar putea recomanda, cumva parca numai olteni recomanda. De asta banatenii spun despre ei ca sunt ca gandacii sau sobolanii : cand vezi unul stii ca prin preajma mai e un intreg cuib de ei. Asta denota ca sunt slabi cand sunt singuri, au nevoie de anturaj, de haita. Asta zice de rau despre coloana lor, dar se muleaza perfect cu treaba aia ca atunci cand pierd, nu e niciodata vina lor. Ei daca nu au dreptate, isi impun dreptatea prin numar si sofisme ieftine, nu prin argumente. Nimeni, din nici unul de la locurile de munca unde am lucrat, nu a avut o parere buna despre olteni, decat oltenii insisi, dar asta mai mult fatis, ca pe la spate era discutabil. Si daca unul era bun 100% in ceea ce facea, ala se credea vreun zeu, si ca e bun cat 5. Partea buna in treaba asta e ca ei sunt uniti, ceea ce e bine, ceea ce noua, banatenilor, ne este rusine sa facem. Latram destul de mult, ca prosti nu suntem sa nu vedem, dar cand e vorba de practica… sa nu cumva sa discriminam, sa fim corecti, civilizati, politically corect. Si aici pierdem cel mai mult. Aici suntem prosti, in practica.

    4). “nu am auzit absolut nicio explicatie.”
    Nu ai auzit sau nu ai ascultat ? Ar putea fi o explicatie…

    5). >> “Sunt prosti” – exista un studiu? <> “Sunt hoti” – exista o statistica pe regiuni a criminalitatii în România care sa concluzioneze asta? <> “Sunt rai” – cum adica? <> “Sunt înfumurati” – toti? < afirmatia e corecta. Daca afirmatia insa era “Toti sunt infumurati”, prin simpla eroare statistica era imposibil sa fie asa, si atunci era falsa. Ceea ce faci tu (ca multi altii in cazuri similare) este ca incerci sa faci afirmatia initiala “sunt infumurati” sa para eronata doar pentru ca afirmatia “toti sunt infumurati” sigur ar fi eronata. Problema e ca ataci o afirmatie care nu a fost facuta > eroare de logica si argumentare (mai mult sau mai putin intentionata). Asta e argumentul tau ?

    9.) “Întreb, ca am o gramada de olteni în jurul meu si nu am observat nimic rau la ei. Colegi misto, prieteni – chiar locuiesc cu olteni. Ba chiar îmi iau nevasta olteanca si as vrea sa stiu ce-i rau la ea, ca io tot caut ceva în neregula de patru ani încoace si sa ma bata Dumnezeu daca gasesc ceva.”
    Depinde mult si ce fel de om esti si ce fel de oameni sunt. Nu toti oltenii sunt la fel, precum nu sunt nici toti banatenii. Exista trasaturi generale, dar nu unanime si unanim de puternic impregnate in oameni, trasaturi care provin in cea mai mare parte din educatia primita si din mentalitatea societatii in care s-au nascut si crescut. Dar doar pentru ca nu poti masura pe o scara obiectiva puterea unei trasaturi intr-o persoana, nu inseamna ca acea trasatura nu exista deloc si ca toti suntem la fel, indiferent cum si unde am crescut.

    Si eu sunt cu o olteanca acum, si vad in cercul ei de prieteni (marea majoritate olteni), diferite grade de oltenizare a fiecaruia. Cu unii as putea sa ma inteleg pe cand cu altii … phuai ! Si desi si ei intre ei stiu cam care e “limita” normalului, fatis toti sunt cei mai prieteni, pentru ca, nu-i asa, sunt olteni ! E, tocmai tendinta asta de a fraterniza cu oameni de toate spetele, indiferent de caracter, ii baga si pe aia mai normali la apa, practic se baga singuri, si atunci practic tine foarte mult de noroc… ce noroc ai sa prinzi un “grup” ceva mai apropiat in conceptii de secolul asta.

    1. Auzi băi herr spiegellman sau cum te-o cheamă. Patria oltenilor este România deci inclusiv Timișoara. Patra bănățenilor este tot România deci inclusiv Craiova. Casa noastră, a românilor, indiferent de locul de naștre, este peste tot unde am merge în acestă țară. Așa că dacă ai astfel de pretenții cu a rămne oltenii în oltenia, și că banatul să-și pună graniță, mai bine marș tu la tine în asutria sau germania și pune-ți acolo barieră, că noi suntem deja acasă.
      ia uite bă a venit neamțul să facă ordine la noi în România. E o vorbă, cu oltenii să nu te pui că o pățești rău, suntem naționaliști și patrioți.

    2. Domnule Herr Spiegellman ….nu sunt mare fan al acestor discutii prostesti la care din cate observ eu te-ai cam infierbantat si te-ai aruncat in niste afirmatii care se contrazic intre ele…dar uite ca sa iti arat ca asa inculti prosti si nespalati cum suntem noi….cel putin atunci cand vrem putem sa dam dovada ca exista altii mult mai dobitoci….ca nu vor sa recunoasca si ei asta este partea a doua.

      asta este o fraza de-a dumitale :

      “Dar de multe ori cel mai mare dusman al olteanului este chiar olteanul”

      ca mai apoi sa vii sa afirmi ceva care suggereaza fix contrariul:

      “Intamplarea face ca am lucrat in cateva firme in care “s-au infiltrat” olteni. Prima data se angajeaza unul, dupa care toti pe care ii recomanda sunt, fara exceptie, olteni. Desi au si alte cunostiinte pe care le-ar putea recomanda, cumva parca numai olteni recomanda. ”

      ” Si daca unul era bun 100% in ceea ce facea, ala se credea vreun zeu, si ca e bun cat 5. Partea buna in treaba asta e ca ei sunt uniti, ceea ce e bine”

      deci….intai suntem dusmani….apoi suntem uniti si ne ajutam…

      mai ziceai si ca nu suntem capabili sa ne facem dreptate prin argumente…ci doar prin forta…..tocmai ti-am demonstrat si contrariul….asa ca te rog….incearca sa te abtii de la astfel de aberatii…si mai ales fii mai atent la ce scrii….te contrazici singur si iti argumentezi lipsa de coerenta in mod excelent.

    3. Mai da te in kkt de frustrat…se umfla samanta culturii in tine…analistul trompei mele

    4. TOTUSI PENTRU CULTURA DUMNEAVOASTRA GENERALA DOMNULE Herr Spiegellman VA DAU CITEVA NUME DE PERSONALITATI OLTENESTII CU MENTIUNEA CA NOI OLTENII SUNTEM DOAR 2 MILIOANE DIN 20 CA SI UNGURII SI VA ROG SA PREZENTATI IN CONTRAPARTIDA CITEVA PERSONALITATI DIN BANAT , SA LE COMPARATI SI APOI SA FACETI REFERIRE LA NIVELUL DE CULTURA SI CIVILIZATIE AL OLTENILOR CA DE RESTUL NU MA INTERESEAZA.
      PERSONALITATI OLTENESTI:
      Îmi îngădui o selecţie, fără o înşiruire în nume ierarhic: Theodor Aman, Constantin Lecca, Francisc Şirato, Eustaţiu Stoenescu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu, George Ioan Lahovary, Dionisie Pippidi, Emilia Şt. Milicescu, Marin Sorescu, Bartolomeu Anania, Amza Pellea, Dem Rădulescu,Stefan Iordache,Horatu Malaiele,Marcel Iures. Urmează, la loc de frunte: Dionisie Ecleziastul, Barbu Dimitrie Ştirbei, Petre Poenaru, Ioan Gheorghe Bibicescu, Constantin Rădulescu-Motru, Constantin Brâncuşi, Gheorghe Ţiţeica, Ion Conea, Constantin Argentoianu, Gheorghe Tătărescu, Ion P. Gigurtu, Tudor Vladimirescu, Gheroghe Magheru, Constantin Sănătescu,Eugen Ionescu,Jan Negulescu,Constantin Brincoveanu,Sabin Balasa,Gogu Constantinescu precum si toti voievozii din Tara Romaneasca exceptind pe fanarioti etc.

      Pentru cei care minimalizeaza intr-un mod dezonorant pentru nivelul lor de cultura istoria,cultura si faptele oltenilor si contributa acetora la istoria omenirii o sa va dau citeva mici exemple din ISTORIA OLTENILOR.
      Daca macar citiva dintre voi cei care vorbiti urit depre olteni veti recunoaste ca ignoranta si lipsa de minima informare cu privire la istoria,cultura si faptele oltenilor si contributa acetora la istoria omenirii atunci si numai atunci veti intelege ca respetul se capata prin respectful fata de aproapele tau si nu prin ura viscerala lipsita de cele mai elementare cunostinte de cultura si civilizatie.
      Va rog sa analizati nu pe acest blog ci pe toate formele de media cum ardelenii si numai ardelenii folosesc cuvinte injurioase fata de olteni.Va rog deasemenea sa spuneti daca undeva un oltean sau un moldovean vorbeste in public urit despre ardeleni.Acest lucru si multe multe altele culminind cu TOV GHERMAN care are si idei corecte au dus si vor duce in continuare la reactii ca cele ale lui Liviu Andrei.
      Cine seaman vint culege furtuna .
      Daca nici in acest moment unii dintre voi nu ati inteles ce este cu carul cu prosti inseamna ca prostii sunt sigur in ardeal mai ales ca acum in secolul XXI se dau mostre de inteligenta la constructia aeroportului de la Cluj , deoarece “Carul cu prosti(prostimea asa se zicea atunci la norod sau popor)” era poporul care se ducea la cimpia islaz pentru a face revolutia de la 1848 – asta a fost pentru superinteligentii din Cluj cultivati cu porumb si floarea soarelui si pentru cei din banat pe care eu unul nu imi permit sa ii fac urmasii femeilor cu moravuri usoare trimisi de Maria Terezia in Timisoara si Banat.

      Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718 s-a încheiat între Imperiul Otoman pe de o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană pe de altă parte. Tratatul a fost semnat la Požarevac, Serbia (cunoscut atunci sub denumirea germană Passarowitz). Tratatul reflecta situația militară existentă în urma luptelor dintre turci și austrieci, cu excepția Olteniei. Cum s-a ajuns la această situație bizară, ca tucii să cedeze un teritoriu care nu făcea parte din Imperiul Otoman, nu era al lor și nu-l pierduseră prin luptă?
      Boierii craioveni făceau de câtva timp afaceri importante cu austriecii, în ciuda monopolului comercial turcesc, care nu prea funcționa în Oltenia. Afacerile prosperau, deoarece austriecii și transilvănenii plăteau mai bine. Astfel, turme mari de bovine, ovine, porcine, cantități importante de cereale, sare și felurite produse agricole luau drumul Imperiului Habsburgic, în special spre Transilvania. Nemulțumiți de imixtiunea lui Nicolae Mavrocordat în afacerile lor, boierii craioveni și-au folosit toate legăturile pe care le aveau la Istanbul pentru a determina alipirea Olteniei la Imperiul Habsburgic.
      Numai că venirea austriecilor n-a adus nimic bun și a înrăutățit considerabil situația poporului prin creșterea impozitelor. Banul și boierii craioveni și-au văzut amenințate privilegiile de către austrieci. Autoritățile austriece au reorganizat justiția prin trecerea proceselor penale sub controlul lor, în timp ce banul putea judeca doar hoții și infractorii. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în vistieria Curții Imperiale. Oamenii vedeau în orice uniformă militară străină un inamic și o țintă, iar majorarea dărilor a dus la refuzul de a achita contribuția fiscală și de a presta clacă. Situația fu agravată și pe fondul transformării teritoriilor românești în teatru de război între Imperiul Austriac, Rusia și Imperiul Otoman. Astfel, din cauza tentativei habsburgilor de a instaura în Oltenia o administrație proprie, susținută militar, și transformarea ei într-o provincie imperială, alipire administrativ-teritorială pe care nici turcii nu o putură realiza timp de secole, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași până la comercianți, mica și marea boierime. Austriecii au încercat și convertirea la catolicism a populației. Au construit o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția fusese terminată.
      Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, cunoscînd o adevărată explozie, devenind o modă. Tradiția populară spune că tinerii olteni care nu luau calea haiduciei, cu greu își găseau o fată, nefiind considerați bărbați dacă nu ucideau un soldat imperial. Din aceasta perioada provine expresia de “neamt cu coada”, personaj ce apare pana in prezent in povestiri semi-fantastice perpetuate oral in mediul rural oltenesc. Desi sensul expresiei este neclar povestitorilor, e cert ca termenul desemneaza soldatul austriac, a carui uniforma prevedea portul unei cozi lungi, impletite, lasata pe spate de sub tricorn. In urma capturarii taxelor strînse de imperiali în care au fost implicate cetele de haiduci ale lui Pavel, Radu Ursan și Neagu Papură, administrația austriacă l-a destituit pe Gheorghe Cantacuzino, banul Craiovei. Când banul este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Sînt obsturcționate toate încercările austriecilor de a strînge taxe sau de a impune administrața lor. Ofițerii austrieci trimit numeroase sesizări împăratului prin care se plîngeau că sînt depășiți de evenimente, că populația atacă, fără veste, soldații, îi dezarmează, îi batjocorește și (românii) sînt foarte obraznici. Cetele de haiduci au împiedicat expediția întreprinsă de trupele otomane spre Craiova apoi spre Cozia. Haiducii se dovedeau mai puternici decît trupele austriece.
      1773, Ajunul crăciunului, la hanul Puțureanu de lîngă fîntîna Purcarului, un oarecare Lorincz, soldat în armata imperială, amețit de aburii alcoolului, agresează verbal mai multe femei, se pare că una dintre ele ar fi avut legături cu haiducii sau cu anturajul banului. Totul degenerează într-o bătaie între soldații care îl însoțeau și românii de la mesele din jur. Soldații au reușit să sară de la o fereastră, proferînd jigniri la adresa românilor și incidentele păreau aplanate, mai ales că soldatul respectiv fusese pedepsit și trimis la carcera garnizoanei austriece. Cîteva ore mai tîrziu, însă, probabil instigată de oamenii banului și de haiduci, populația Craiovei se adună înarmată în jurul garnizoanei imperialilor cerînd să le fie predat Lorincz, pentru a fi judecat de ei. Comandantul garnizoanei refuză, izbucnesc focuri de armă de ambele părți și austriecii se refugiază, din fața mulțimii, în clădirea garnizoanei. După două-trei ore de ostilități, clădirea garnizoanei este incendiată, majoritatea celor 375 de soldați pierind în flăcări și datorită surpării acoperișului, cei care au reușit să scape din clădire și din calea gloanțelor au fost prinși și linșați de populație.

      După acest incindent, cel mai grav, dar care făcea parte dintr-un lung șir de experiențe nefaste, austriecii au realizat că trupele lor nu reușesc să se impună într-o regiune străină, plină de haiduci care îi atacau când nu erau pregătiți, la locuri de popas, hanuri, crâșme, locuri strâmte. În ianuarie 1734 , austriecii au hotărât să retragă cea mai mare parte a trupelor și să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea haiducilor. A fost actul de naștere al pandurilor olteni. Numai că în Oltenia totul a luat o întorsătură neașteptată, mulți haiduci au găsit bună ideea ca în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia banii ca simbrie, fără să facă nimic. Timp de aproape doi ani, austriecii au plătit simbrie unor haiduci ca să prindă alți haiduci, nici un haiduc nu a fost prins. În fruntea acestor panduri era un personaj controversat, Neagu Papură, nimeni altul decît unul dintre principalii autori ai capturii de la Drăgășani care îi costase atît de scump pe austrieci.
      Nemulțumiți de ineficiența pandurilor, austrecii au refuzat, în vara lui 1735, să-i mai plătească pe panduri. În luna octombrie 1735, sătui să mai aștepte simbriile care nu mai veneau, pandurii se hotărăsc să-și facă singuri dreptate și împreună cu mai multe cete de haiduci intră în Craiova, jefuiesc și torturează cei cîțiva membri ai administrației austriece rămași. Unii boieri aveau oameni înarmați care îi pazeau, alții doar servitori. Se auzeau împușcături în mai multe zone ale orașului. A fost picătura finală pentru austrieci, care au decis să părăsească Oltenia cu ani buni înainte ca aceasta să fie retrocedată pe baza tratatelor internaționale.

      Înfiinţarea şcolii de la Sfântul Sava 1679- 1680(PRIMA UNIVERSITATE IN LIMBA ROMANA DIN TARA)
      Colegiul „Sfântul Sava“ este focarul unor idei generoase de iluminare a maselor prin cultură și educație, transmise de dascăli și transpuse în fapte de fiii ei: Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, Christian Tell, Ioan Ghica, Eftimie Murgu, D. Bolintineanu și mulți alții.
      În anul 1688, frații Constantin și Șerban Cantacuzino (boieri olteni)vor înființa Școala de la Sfântul Sava, iar în 1694 domnitorul Constantin Brâncoveanu,boier oltean (1688-1714) transformă aceasta școală în Academia Domnească Sfântul Sava. Instituția se afla la acea datǎ chiar în centrul Bucureştiului unde sunt acum Piaţa şi clǎdirea Universitǎţii. Din acel moment începe și istoria învățământului superior din Țara Românească.
      Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, oraşul București a devenit un important centru politic, dar și cultural european. Aici se înfiinţase la 1678 prima tipografie bucureşteanǎ, se tipǎrise în limba românǎ Bibli şi începea tipǎrirea din 1690 şi a cǎrţilor în limba greacǎ. Şi tot aici, Constantin Brâncoveanu a dispus sǎ se tipǎreascǎ Evangheliare pentru creştinii ortodocşi din Siria, în limbile arabǎ şi turcǎ, cât şi pentru cei din Georgia în limba gruzinǎ.
      În epocǎ, conceptul de academie definea o instituţie care includea toate gradele de învǎţǎmânt: elementar, mediu şi superior. Dar la Academia domneascǎ de la Sf. Sava predomina învăţǎmântul de grad superior. Acesta se baza pe filosofia neoaristotelicǎ şi era susţinut de mari personalitǎţi ale vremii cum ar fi profesorul atenian Teofil Coridaleu, de formaţie padovană, sau eruditul Sevastos Chimenitul (1694-1702), primul ei director.
      După mai bine de un deceniu de activitate, în 1707, domnitorul Constantin Brâncoveanu a refăcut din temelii clădirea Academiei şi biserica şi a fixat şi programa de studii. Conform noului plan, se predau în limba greacă: logica, retorica, fizica, cosmografia, despre naşterea şi pieirea lucrurilor, psihologia, metafizica, poetica, gramatica, teologia. Programa era pusă în aplicare de trei dascăli, dintre care cel de filosofie era numit cel mare sau primul dascăl şi era şi directorul Academiei. Tot atunci, instituţia a mai fost dotată şi cu o casă de piatră pentru tipografie şi bibliotecă.
      Academia domnească de la Sf. Sava, care rivaliza, între timp, cu Academia Fanarului sau Marea Şcoală a Patriarhiei din Constantinopol (Istanbul) din Imperiul Otoman, şi-a continuat activitatea şi după moartea întemeietorului ei, în anul 1714.
      În anul 1776, domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti (1774-1782) a hotărât reorganizarea Academiei şi ridicarea unei noi clădiri tot la Sf. Sava. Studiile în cadrul Academiei au fost organizate în 5 cicluri, fiecare dintre ele cu durata de 3 ani. Primul ciclu de trei ani era dedicat studiului gramaticii limbilor greacă și latină. Următorul a fost dedicat studiului literaturii clasice grecești, latine. În cel de-al treilea ciclu, studenții au studiat poetică, retorică, etica lui Aristotel, limbile italiană și franceză. În cel de-al patrulea ciclu s-au predat aritmetică și geometrie, precum și istorie și geometrie. Ultimul ciclu a fost dedicat studiului de filozofie și de astronomie.
      În 1818, Vodă Caragea dispune scoaterea Academiei Domneaști de sub tutelă bisericească. Astfel, aceasta a fost reorganizată sub numele de Școala Națională Sfântul Sava, numindu-l în fruntea instituției pe cărturarul Gheorghe Lazăr.
      Cărturarul rânduiește prima școala academică de științe filosofice și matematici, în limba română. Gheorghe Lazar spunea că pentru “un popor și neam ce este așa de vechiu, așa vestit, proslăvit și înzestrat cu toate rodurile pământului, precum și cu darurile duhovnicești” se cuvine “o Academie cu știință, chiar în limba maicii sale”.
      La data de 4/16 iulie 1864, domintorul Alexandru Ioan Cuza emitea decretul de înfiinţare a Universitǎţii din Bucureşti, reunind într-o singurǎ instituţie cele trei facultǎţi care existau deja: Facultatea de Drept, Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Ştiinţe.
      O parte din absolvenții cursurilor săvârșite în Academia Domnească au ajuns personalități de seamă, politice, culturale, dar și bisericești. În viața politică și culturală a vremii s-au remarcat Ianache Văcărescu, Nicolae Văcărescu, Grigore Brâncoveanu, Constantin Câmpineanu, Ștefan Bălăceanu, Ștefan Nestor, Iordache Golescu, Constantin Golescu, Constantin Dapontes și alții.
      Elevi ai Academiei au fost Nicolae Bălcescu, Constantin I.C. Brătianu, Dimitrie C. Brătianu, Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu, C.A. Rosetti, Mihail Sorbul, Gheorghe Tătărăscu, Alexandru Vianu etc.
      O parte dintre absolvenții de la Sfântul Sava au devenit, mai apoi, profesori. Dintre aceștia, îi amintim pe următorii: Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Henri Coandă, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Nicolae Filimon, Gala Galaction, Dimitrie Gusti, Spiru Haret, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Iulia Hașdeu, Ion Heliade Rădulescu, Eugen Ionescu, Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, Grigore Moisil, Alexandru Odobescu, Anton Pann, Vasile Pârvan, Camil Petrescu, Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca, Alexandru Sahia, George Topîrceanu, Duiliu Zamfirescu, etc.
      În Europa existau deja 75 de mari universităţi în anul 1694 când Brâncoveanu fonda Academia Domnească.
      Domnitorul a transformat Şcoala de pe lângă Mănăstirea Sfântul Sava, înfiinţată cu câţiva ani înainte de fraţii Constantin şi Şerban Cantacuzino, în Academie, care în epocă desemna o instituţie care includea toate gradele de învatamânt: elementar, mediu şi superior.
      Academia Domnească din Bucureşti, gazduită de chiliile mănăstirii timp de un secol şi jumătate, urma să fie prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească.
      În Europa se învăţase încă din secolul VI în şcolile monastice fondate de călugări pe lângă marile catedrale creştine, iar prima universitate fusese fondată la Bologna, în anul 1088.
      Urmaseră pe rând cele din Paris, Oxford, Modena, Palencia, Cambridge şi în multe alte locuri unde regii sau cârmuitorii oraşelor fondaseră universităţi pentru a satisface setea de cunoaştere trezită de textele anticilor greci şi pentru ca societatea medievală să beneficieze de erudiţia celor formaţi în aceste instituţii de învăţământ.

      Încă din secolul XV cursurile Universităţii din Viena sau din Leipzig erau frecventate de câte două mii de studenţi, în timp ce la Universitatea din Salamanca erau chiar cinci mii de studenţi.
      În Moldova, Despot Vodă înfiinţase în 1563 colegiul de la Cotnari, care supravieţuise însă doar câteva luni, iar după moartea fondatorului şi-a încheiat activitatea. Au urmat şi alte încercări de înfiinţare a unei instituţii de învăţământ superior: Petru Şchiopu a adus câţiva ani mai târziu profesori iezuiţi din Polonia tot la Cotnari, la o şcoală latină destinată mai mult catolicilor, iar apoi Vasile Lupu a înfiinţat în 1640 colegiul cu predare în latină de la Trei Ierarhi, dar abia în februarie 1707 se pun bazele Academiei Domneşti din Iaşi.
      Încă de la început, metoda folosită de profesori a fost cea a neoaristotelismului prin care se căuta să se stabilească cât mai riguros adevărul şi astfel să se ajungă la o formă de umanism, căci în centrul atenţiei se punea omul în locul divinităţii, gândirea era laicizată şi eliberată de apăsarea dogmei.
      Pentru condiţii cât mai bune de învăţătură pentru spudei şi profesori, domnitorul Constantin Brâncoveanu a înzestrat Academia cu danii bogate şi cărţi pentru bibliotecă cu caracter didactic, prima de acest gen din Ţările Române.
      Biblioteca Academiei Domneşti ajunsese să deţină sute de volume şi era capabilă să împrumute multe lucrări. Cărţile tipărite sau manuscrisele fie proveneau de la stolnicul Cantacuzuino şi de la domnitorul Brâncoveanu, fie erau cumpărate. Constituirea Academiei şi a bibiotecii s-a înscris în curentul general al epocii: oamenii doreau să aibă şcoli şi cărţi, pentru care erau dispuşi să plătească sume însemnate.
      În timpul lui Brânoveanu, şi marile familii de boieri deţineau biblioteci: cea a familiei Cantacuzino a fost cea mai mare din epocă şi nu a fost depăşită de nici o alta, dar deţineau biblioteci importante şi Mavrocordaţii, Matei Creţulescu, doctorul Iacob Pylarino sau Ion Molibdos-Comnen.
      Şi Constantin Brâncoveanu adunase o bibliotecă importantă la Hurez, cu sute de volume în limbile română, greacă, latină, arabă sau germană, care arăta sferele de interes ale domnitorului. Erau cărţi de teologie, patristică şi de rugăciuni, dar şi cărţi laice, de istorie, geografie, literatură, filosofie, drept, lexicoane sau călindare, file scrise sub forma calendarelor cu semnificaţia fiecărei zile în parte.
      Sfârşitul tragic al domnitorului în anul 1714 a determinat şi o întrerupere bruscă a epocii de înflorire spirituală de atunci şi aveau să trecă mai multe decenii până la o nouă revitalizare.
      Pe vremea lui Constantin Brâncoveanu cursurile ţinute la Academia Sfântul Sava din Bucureşti adunau 150-200 de spudei. Au învăţat la Academie fiii domnitorului, ai boierilor Cantacuzino, Creţulescu, Greceanu, dar şi tineri din familii mai modeste. Au venit tineri din sudul Dunării sau din Rusia, iar mitropolitul de atunci al Moldovei obişnuia să trimită elevi pentru a studia la Academia Domească.

      Brâncoveanu i-a încurajat pe tinerii meritoşi şi le-a dat ca suport material burse pentru a-şi continua studiile la universităţile din Padova sau Veneţia. Au fost sprijiniţi cu burse, între alţii, Răducanu Cantacuzino – vărul domnitorului, Gheorghe şi Palade Damian care au devenit latinişti de marca, Hypomene şi Gheorghe din Trapezunt şi pe Andronache – fiul lui Pascale vornicul, care au absolvit apoi cursurile Facultăţii de Medicină din Padova.
      Mulţi dintre cei care au frecventat cursurile Academiei Domneşti au devenit reprezentanţi de seamă ai bisericii, au fost mitropoliţi ai Ugrovlahiei: Grigore de la Colţea, Grigore de la Căldăruşani şi Neofit, episcopi au fost: Chesarie la Râmnic, Chesarie la Buzău, Ilarion la Argeş, Iorotei al Dristrei.

      Craiova, sediul Armatei I române, se afla în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman, teatrul principal de desfășurare al ostilităților (Pleven, Grivina, Oreahovo, Vidin) era plasat în vecinătatea Olteniei, pe malul drept al Dunării.
      Prefectul județului era Ion Titulescu, tatăl viitorului diplomat, iar comandantul corpului I armata era generalul George Lupu. Armata I avea un efectiv de 20 000 de oameni, fiind considerat cel mai puternic corp al armatei române. Purtase deja lupte cu turcii în duelurile de artilerie: Calafat-Vidin și Bechet-Rahova (Oreahovo) precum și în raidurile reciproce pe cele două maluri.
      La Craiova au fost construite pontoanele pentru podurile de peste Dunăre de către elevii școlilor de meserii (prima școală de arte și meserii, înființată în 1870 sub oblăduirea lui Gheorghe Chițu avea să-l aibă printre elevi și pe sculptorul Constantin Brâncuși ).
      Ca sediu al operațiunilor militare, din Craiova au plecat mii de convoaie de atelaje către Bechet, Calafat, Corabia și Turnu Severin.
      Marele Stat Major și regele Carol I au decis ca trupele Armatei I să rămînă în rezervă, păzind frontiera de la Turnu Severin pînă la Turnu Măgurele (dacă otomanii ar fi învins trupele ruso-române, se risca un război în țară) precum și cartierul general al lui Carol I instalat la Poiana Mare, lângă Calafat. Doar câteva detașamente ale Armatei I, majoritatea de cavalerie, au trecut Dunărea la Corabia.
      Trupele române vor reuși doar cucerirea temporară a redutei Grivița I, în rest, eșecuri însoțite de pierderi mari în fața Griviței I și II, a Rahovei și Opanezului unde lipsa colaborării între unități și erori de cartografiere (redute și văi necartografiate) au costat scump, în special regimentul 8 linie de Prahova și regimentul 13 dorobanți de Iași , care au suferit pierderi grele ce au ajuns și pînă la jumătate din efectiv, în cazul dorobanților moldoveni. Înfrîngerea românilor în fața Rahovei și cercetarile privind neparticiparea Armatei I la atac, au dus la descoperirea unor conflicte între generalii armatei române. Printre cei 4 generali destituiți s-a numărat și George Lupu, comanadantul Armatei I Romane, în locul său fiind numit colonelul Mihail Cristodulo Cerchez.

      Armata I trece Dunărea. Atacul fiilor Olteniei a fost atît de violent încît s-a reușit ca în doar două zile (6-8 iulie) să fie cucerite Rahova și Grivița II, apoi va cădea și Opanezul bulversînd astfel, întregul sistem de apărare otoman. De remarcat că Armata I a folosit tactici mult mai potrivite țăranului român, atacurile se purtau “în iureș” și nu în “pas alergător în formație strînsă”, soldații nu se opresc să tragă și nu luptă “la baionetă”. Singura salvă era trasă, de foarte aproape, la intrarea în redută, apoi se folosește arma ca pe o bîtă, lovind cu patul puștii, iar baioneta e folosită ca jungher și nu montată la armă. Pierderile de efectiv au fost mult reduse, iar în lupta corp la corp, turcii vor avea pierderi atît de mari încît Osman Pașa nota resemnat: “romanii ne copleșesc”. Atacurile începeau seara iar coloanele de atac erau urmate de baterii mobile care erau instalate imediat în redute de unde se începea bombardarea redutei alăturate. Tacticile de luptă folosite de Armata I vor fi preluate de întreaga armată română. Ultima redută din fața Plevnei pe care cei din Armata I au botezat-o, “reduta Craiova”, va fi cucerită pe 28 iunie. Turcii vor încerca ieșirea din încercuire dar trupele generalului Cerchez le taie calea, reușind, din nou, să producă pierderi grele turcilor prin marea baterie Craiova, baterie alcătuită din mai multe baterii ce dispuneau de numeroși cai pentru deplasarea cît mai rapidă. Bateria rupe două poduri, armata otomană și civilii care o insoțiseră intră în panică. Osman Pașa capitulează, predîndu-i sabia generalului Cerchez. La 12 ianuarie 1878, o ultima bătălie importantă la care cea mai mare parte dintre detașamente au aparținut Armatei I a fost la Smîrdan, un sat din apropierea Vidinului. Luptele s-au dat pe ulițele satului și pentru fiecare casă, sub ochii calafetenilor care strigau de pe malul românesc privind lupta. Caporalul Ilie Preda din Ișalnița ajunge eroul zilei, capturînd trei ofițeri turci de rang înalt.
      Tensiunile au rabufnit la semnarea armistițiului, ofițerii Armatei I considerînd că meritele Armatei I nu au fost explicit reflectate în presa română și la nivelul statului major al armatei sau la nivelul guvernului, arătînd că onorurile au fost acordate global, la nivelul întregii armate române, fără a se preciza meritele deosebite ale Armatei I.
      În semn de protest, Armata I a refuzat să defileze pe sub Arcul de Triumf la București. Defilarea Armatei I a avut loc în Craiova într-o atmosferă lipsită de festivismul de la București, dar mult mai războinică, soldații băteau aerul cu pumnii strigînd: Grivița, Grivița , Plevna iar populația, înfierbîntată răspundea la fel. Tensiunile au continuat între conducerea Armatei I și comandamentul armatei, încetînd doar în urma vizitei regelui Carol I la Craiova unde a stat 3 săptămîni și a înaintat în grad marea majoritate a ofițerilor corpului I armate. În plus, au fost suplimentate loturile de pămînt acordate țăranilor care plecaseră la razboi și s-au înființat “slobozii” (sate de țărani liberi, care nu plăteau dări).

      Acest episod, intrat deja în folclor (“Sus opincă, jos papuc / Eu până la Pesta mă duc” un cântec popular din acea perioadă), este unul real şi redau aici descrierea lui făcută de generalul Marcel Olteanu, fost guvernator al Budapestei în timpul ocupaţiei româneşti a Ungariei, între august şi noiembrie 1919. A apărut iniţial în cartea sa “Huzarul negru”, 1926, şi a fost preluat în reeditarea cărţii generalului Gheorghe Mărdărescu (foto, pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta), “Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei”, 1922, realizată de Editura Marist sub titlul “Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei – şi alte mărturii”, 2010.
      Şi-au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919.
      Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Şeful gărzii de la intrarea principală era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat şi foarte vioi.
      Deasupra palatului a văzut Iordan cum fâlfâia în vânt flamura ungurească, roşu-verde-alb.
      Faptul acesta nu l-a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut… Dându-şi capela pe ceafă şi scărpinîndu-se după ureche şi-a zis: “Să dau jos steagul unguresc şi să pun fanionul de la companie?… Asta ar şti şi madama de la popota domnilor ofiţeri s-o facă…”
      “Dar am să chibzuiesc în aşa fel ca să rămână de pomină şi să fie şi talpa României răzbunată…”
      Zis şi făcut.
      Chemând pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei şi au coborât steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului şi, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs şi a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsându-i nojiţele s-atîrne-n vânt. Şi aşa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui…
      ….
      “Cine oare să fi făcut această tragică glumă? îmi zise tovarăşul meu de preumblare, domnul Ferency, un distins avocat pe care îl cunoscusem în metropola maghiară; şi zicând, îmi arătă cu mâna priveliştea originală şi neaşteptată, care oprea în drum şi întorcea capetele şi altor trecători, ca fiind cel mai caracteristic şi ironic simbol al îngrozitoarei realităţi, al catastrofalei prăbuşiri a unui organism orgolios şi despotic, tocmai sub călcâiul acelui organism pe care ţinuse genunchiul de fier atît amar de vreme, pe care întotdeauna l-a considerat nevrednic de lumina soarelui şi de care totuşi o viaţă-ntreagă s-a temut…
      “Cine oare să fi dat vântului şi să fi ilustrat cu atîta măiestrie şi atît de dureros dezastrul iremediabil al regatului Sfîntului Ştefan?”, mai rosti domnul Ferency, cu privirea tristă, pierdută în văzduh, întrebînd parcă cerul unguresc, dezolant de senin în ziua aceea.
      Apoi se întoarse cu privirea spre mine, şi deşi nu mai zicea nimic, am înţeles că ar vroi o lămurire.
      Îmi era milă de el, căci era un om distins la simţire.
      “Mă voi interesa, domnule doctor”, îi zisei cu o nuanţă de înduioşare şi, apropiindu-mă de santinelă, îi spusei să strige pe şeful gărzii.
      “Este chiar acolea, domnule general”, îmi răspunse vânătorul mic şi îndesat, încordîndu-se şi făcând cu capul un gest despre cheiul Dunării.
      – Cum îl cheamă?
      – Don sergent Iordan.
      – Dar tu ştii cine a dat ordin de s-a aciuat opinca ceea deasupra steagului unguresc?
      – Da, domnule general, chiar don sergent a dat ordin azi dimineaţă şi tot dânsul a şi executat ordinul… acum stă de un ceas acolo să vadă ce-o să zică lumea şi tot în cer se uită ca să îndemne şi pe alţii…
      Mă-ntorc puţin spre stânga şi nu departe zăresc un sergent şi un căprar, care, fără să mă bage în seamă, gustau cu frenezie roadele isprăvii lor – ilustraţia magistrală a unui moment istoric.
      Priveau când la trecătorii enervaţi şi sanchii, când la opinca impertinentă, şi pe feţele lor tuciurii şi asprite de viforul vremilor se lămurea cea mai desăvîrşită satisfacţie. Păreau nişte inspiraţi şi nişte draci geniali.
      Întreaga oaste românească, întreaga naţie mi s-au părut că se oglindesc în aceşti doi zdrenţăroşi, sublimi chiar prin gradul de perfecţiune la care poate ajunge o zdreanţă…
      De-aş fi fost singur! – O! i-aş fi privit ceasuri întregi fără să mă satur… Şi – poate, i-aş fi luat de gât şi i-aş fi sărutat!
      Dar!… le-am făcut semn să se apropie şi, arătând domnului Ferency pe sergent, i-am zis încet, foarte încet:
      “Acesta este glumeţul, care fără o intenţie răutăcioasă, desigur, şi cu toată naivitatea unui poznaş, te-a făcut poate să suferi…”
      Şi domnul Ferency, scăldându-şi ochii între genele-i umede, mi-a replicat cu adâncă melancolie:
      “Dacă din sufletul şi mintea unui simplu ţăran ca acesta s-a desprins o asemenea poznă, atunci nu mă mir că sunteţi aici…”
      În după-amiaza aceleiaşi zile, m-am îndreptat din nou spre Palatul Parlamentului.
      Mă simţeam dator faţă de Iordan; trebuia să-i dau ceea ce în faţa durerii domnului Ferency, nu i-am putut da.
      L-am chemat – era nedespărţit de Bivolaru -, mi-a povestit cum i-a dat în gând şi cum a înfăptuit isprava lui.
      L-am lăudat şi mi-am plimbat mâna mult pe faţa lui suptă şi radioasă şi i-am dat un pachet de ţigări regale.
      Şi nu ştiu cum, m-am pomenit că iau de nas pe căprarul Bivolaru, care se tot apropia de mine şi pe care, cu cât îl priveam, cu atît mai mult punea stăpînire pe firea mea.
      Era mic de statură, faţa îi era smeadă şi foarte pârlită de soare şi vânt; în fundul capului purta nişte ochi mici, căprui şi scăpărători. Avea dinţi mărunţi, albi şi frumoşi, şi peste buza arsă de frigurile ostenelilor abia mijea o mustaţă roşcovană – un vulpoi de Mehedinţi.
      Purta capela pe sprânceană, iar în ce priveşte îmbrăcămintea părea înfăşurat cu totul într-un covor de petice, căruia expresia lui îi dădea ceva din prestanţa unor odăjdii de samurai japonez fanatic.
      O crestătură adâncă îi stăpânea obrazul stâng şi alta mai lată se răsfăţa pe gât sub urechea dreaptă; mai în sus de mână, pe antebraţul stâng, se zărea o cicatrice respectabilă…
      L-am întrebat unde a fost rănit. Mi-a răspuns cu nai-vitate şi scurt: “Peste tot, domnule general”. Şi desfăcând repede o moletieră, mi-a arătat o rană de schijă, abia vindecată, la pulpa dreaptă; apoi, descheind singurul nas-
      ture pe care îl mai avea la veston, puse degetul pe o dâră de baionetă în lungul coastelor din dreapta care se vedea în întregime printre cele câteva şuviţe de pânză destrămată ce alcătuiau cămaşa lui Bivolaru. Şi era gata să-mi mai arate, dar l-am întrerupt: “Bine, bine… văd că eşti crestat ca un răboj; dar unde ai căpătat rănile? În ce lupte?…”
      Şi iarăşi cântecul lui: “Peste tot, domnule general. În Carpaţi, la Răşinari, la Olt, la Siret, la Oituz şi chiar pe Tisa în aprilie, că eu, domnule general, am fost poate în patruzeci de atacuri mari şi, în adevăr, eu sunt răbojul isprăvilor regimentului nostru… pe mine sunt crestate toate de la 1916 încoace… şi nu mă las nici mort!…”
      – Ei, şi acum îţi pare bine că făcurăm România Mare şi că faci de gardă, tu, căpraru Bivolaru de la Mehedinţi, tocmai aci la Budapesta?
      Şi el, încordându-se şi privindu-mă soldăţeşte drept în lumina ochilor, îmi răspunse sfătos şi cu mândrie:
      “E lucru mare, domnule general… Dar… am auzitără că mai e şi o Vienă!…”
      Acestui nebun în toate minţile, acestui prototip al zdrenţelor noastre glorioase de la 1917, care îşi da seama perfect până unde se poate întinde fiziceşte România Mare, nu-i intra totuşi în cap că numai pentru ce vedea s-a ostenit el şi atâţia au albit meleagurile cu oasele lor
      El, Bivolaru, sinteza neamului său, elegant la simţire şi la gândire, fără să poată exprima, înţelegea totuşi numai una: “faima şi duhul românesc cît mai departe, şi peste România-Mare, România spirituală, România fără hotare”.
      General Marcel Olteanu
      “Huzarul Negru”, 1926
      VA UREZ SUCCESURI IREPARABILE SI MULTA MINTE.
      FARA STIMA SI FARA RESPECT.

    5. Eu sunt ardelean! Pot spune doar ca acolo au fost câțiva nemți nu bănățenii au creat dar fii dobitoace toată viața ta “banatene”

    6. Prietene se vede ca ai probleme mari față de olteni și asta spune multe despre caracterul tău.Reușesc cu greu să folosesc cuvinte decente față de tine.Doar atât vreau să-ți zic, îmi “place” ideea de bază pe care mergeți voi spuma țării: ce poți face azi nu lăsa pe mâine lasă pe poimâine poate răspoimâine nu va mai trebui făcut.Vai de România cu suflete ” calde” și naționaliști convinși ca voi.

  2. Dintr-un motiv ciudat, nu apare o bucata din mijloc a comentariului meu… aici sunt “numerele” lipsa :

    5). >> “Sunt prosti” – exista un studiu? <> “Sunt hoti” – exista o statistica pe regiuni a criminalitatii în România care sa concluzioneze asta? <> “Sunt rai” – cum adica? <> “Sunt înfumurati” – toti? < afirmatia e corecta. Daca afirmatia insa era “Toti sunt infumurati”, prin simpla eroare statistica era imposibil sa fie asa, si atunci era falsa. Ceea ce faci tu (ca multi altii in cazuri similare) este ca incerci sa faci afirmatia initiala “sunt infumurati” sa para eronata doar pentru ca afirmatia “toti sunt infumurati” sigur ar fi eronata. Problema e ca ataci o afirmatie care nu a fost facuta > eroare de logica si argumentare (mai mult sau mai putin intentionata). Asta e argumentul tau ?

  3. Ai ceva anti-spam, asa-i ? Iara mi-a papat…

    6). >> “Sunt hoti” – exista o statistica pe regiuni a criminalitatii în România care sa concluzioneze asta? <<
    E cumva subiectiv si mai degraba legat de numarul de condamnari decat de numarul de infractiuni raportate, dar e bun orientativ. Pentru 2009 avem asa : http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8837328/2/harta.jpg?width=600&height=498
    Oltenia : 1 judet rosu, 3 portocalii, 2 galbene.
    Banat : 1 judet portocaliu, 2 galbene.

    1. Păi faraierică ce ești, dacă oltenii ar fi emigrat așa masiv în banat și ar fi fost hoți oare nu trebuia ca rata infracționalității să fi fost cea mai mare la voi? Ei bine nu, oltenii se duc să muncească și nu să fure. Că doar n-ai vrea să spui acum că doar olteanul este cel care fură din toate județele. Și în plus dacă ar fura poate că s-ar vedea și la el ceva bunăstare cum aveți voi.
      Ce observ eu în schimb la harta aia a ta?
      1. Că și BĂNĂȚENII SUNT HOȚI!!! Că aveți mai puțini? Da e adevărat. Dar aveți destui, iar luaȚi în comparație cu nivelul mai ridicat de trai sunteți chiar foarte mulți.

      2. Hartă arată eficiența polițiștilor olteni. Poate că la voi polițiștii sunt corupți. Poate că voi nu vă pârți între voi la poliție ci vă acoeriți? E o ipoteză doar.

      3. Sunt 3 Județe cu o rată mare de infracționalitate unul se află în oltenia altul în ardeal și altul tot ardeal, sau în banat. Hunedoara este arătată pe harta respectivă ca având rata cu cea mai mare infracționalitate. Hunedorenii sunt considerați în banat ca fiind ardeleni iar în ardeal ca fiind bănățeni. Comică situație nu?

      Bonus:
      Să fie clar un lucru. Majoritatea celor din banat, care au făcut avere, fie au furat, fie au plecat la luru în străinătate și s-au întors cu bani. Au spălat veceuri pe acolo și acum se dau mari domni, iar sărăcia din alte județe le pute acum îngrozitor.

    2. argumentare prosteasca.
      citeam pe undeva ca in oltenia sunt ceva mai multi locuitori decat in banat….deci…mi se pare totusi putin ilogic ceea ce spui.

    3. Bai magiciene… Ce e rau in a spala “veceuri” (WC-uri…in fine…nu suntem la lectia de gramatica) ca mai apoi sa fii domn? A-ti permite un trai decent fata de toti oltenii care stau cate 3 familii intr-un apartament de 50 de m patrati in Banat, chiar si din spalat toalete asa cum afirmi tu, mi se pare un motiv de fala. Daca era totul asa simplu cu facutul banilor voi de ce nu ati plecat? E ceva injositor? Muritori de foame in Timisoara sau mari domni cu telefoane scumpe si haine de firma dar cu frigiderul gol la care oricum atenteaza inca 6-7 persoane e mult mai inaltator. Treziti-va si macar recunoasteti in ce situatie va aflati. Migrati in Banat ca intr-o tara straina si cand vedeti atata asfalt va descaltati sa treceti strada. Sunteti ambitiosi, inteligenti si foarte inteligenti nu contesta nimeni lucru asta sau daca o faca e batut in cap…dar aveti o rautate si o mandrie PROSTEASCA fara vreo baza reala…V-a facut muica olteni si pentru asta meritati un Nobel…cautati-l in alta parte.

  4. 7). >> “Sunt rai” – cum adica? <<
    Chiar daca un om are o caracteristica de apreciat, ca valoare umana, olteanul in loc sa il aprecieze, il va barfi si cleveti ceva in gen "uite ba si la asta" sau "bine ca sunteti voi mai cu mot", chestii pe care le adreseaza lejer banatenilor, astea fiind de obicei printre cele mai bune (in opinia lor) argumente in favoarea lor, potrivindu-se perfect cu aerul lor de infumurati, care isi acorda ei insisi o pozitie de superioritate, repet, nu prin argumente ci prin forta insultelor sau a numarului.

    1. Sincer acuma, nu ai cum să nu te pufnească râsul cănd citești că oltenii nu apreciază o <>.
      Eu cred că tu ai o problemă cu oamenii în general, nu cu oltenii.
      De fel mie unul nu îmi place bârfa, și … surpriză, sunt oltean. Mult mai gravă decât bârfa este însă aroganța. Acel om care crede că le știe pe toate și insistă să îl convingă pe celălat că el este deștept și celălat este prost.
      Care este mesajul tău într-o singură frază? Ce vrei să spui? Că ești frustarat că vreun oltean nu ți-a apreciat acea <>?

    2. Sincer acuma, nu ai cum să nu te pufnească râsul cănd citești că oltenii nu apreciază o ”caracteristică de apreciat ca valoare umană”.
      Eu cred că tu ai o problemă cu oamenii în general, nu cu oltenii.
      De fel mie unul nu îmi place bârfa, și … surpriză, sunt oltean. Mult mai gravă decât bârfa este însă aroganța. Acel om care crede că le știe pe toate și insistă să îl convingă pe celălat că el este deștept și celălat este prost.
      Care este mesajul tău într-o singură frază? Ce vrei să spui? Că ești frustarat că vreun oltean nu ți-a apreciat acea ”caracteristică de apreciat ca valoare umană”?
      scuze de dublură dar nu îți merge le preia ca parte din tag-uri html

  5. 8.) >> “Sunt înfumurati” – toti? < afirmatia e corecta. Daca afirmatia insa era “Toti sunt infumurati”, prin simpla eroare statistica era imposibil sa fie asa, si atunci era falsa. Ceea ce faci tu (ca multi altii in cazuri similare) este ca incerci sa faci afirmatia initiala “sunt infumurati” sa para eronata doar pentru ca afirmatia “toti sunt infumurati” sigur ar fi eronata. Problema e ca ataci o afirmatie care nu a fost facuta > eroare de logica si argumentare (mai mult sau mai putin intentionata). Asta e argumentul tau ?

    1. Ce analiză pe text? Fiecare se exprimă cum dorește. Depinde ce vrea să scoată în evidență, iar ceea ce vrea să scoată în evidență este faptul că nu toți sunt înfumurați așa cum se lasă să se înțeleagă din prima propoziție.
      Acolo unde se exprimă ceva fără a-i pune bariere fiecare poate înțelege ce vrea.
      Prin expresia Sunt înfumurați! eu pot să înțeleg că cel minim 2 sunt înfumurați iar tu poți să înțelegi că toți sunt înfumurați.
      Prin întrebarea respectivă se aduce în discuție numărul celor înfumurați. Întrebările sunt puse pentru a aduce o lămurire, pe care afiramția nu o conține.
      În mod normal prin expresia sunt înfumurați am putea să înțelegem că majoritatea sunt înfumurați, sau marea majoritate.
      hai să facem un joc!
      Uite, eu știu de la o sursă sigură că tu ești înfumurat.
      Mai știu de la o sursă sigură că tu ești bănățean.
      Și mai știu tot de la o sursă sigură care are o cunoștință bănățeană pe care toată lumea o consideră o înfumurată.
      Ahaa deci bănățenii pe care îi cunosc eu sunt înfumurați. (cel puți 2)
      Deci bănățenii sunt înfumurați.
      Mă întreb acum cine a numărat înfumuraților din România ca să stabilească unde sunt mai mulți sau mai puțini înfumurați?

  6. +1 Herr Spiegellman

    Eu personal nu am inteles bancurile cu olteni pana nu am ajuns la facultate si am avut de-a face cu ei. Nu zic ca TOTI sunt asa, am cunoscut si olteni ok (dar din Craiova, nu Severin), dar o mare MARE majoritate sunt exact cum ii descriu stereotipurile. Plus ca fac cea mai multa galagie, se agita si vor sa fie in centrul atentiei, desi de cele mai multe ori nu fac altceva decat sa se faca de ras.

    Prefer sarbii, ungurii, ba chiar si -brrr- miticii oltenilor.

    1. Nu te mai flata așa tare cu preferințele tale gogule. Află ca nici oltenii nu te preferă pe tine.
      Marș în serbia sau ungaria dacă ai astfel de preferințe!

  7. Nu pot sa nu observ rautatea banatenilor cand vine vorba de olteni. M-am confruntat cu ea si in timpul facultatii, dar si dupa. Fiecare padure are uscaturile ei, asa cum sunt si olteni obraznici, la fel sunt si banateni. Nu inteleg de ce va place voua banatenilor sa generalizati cand vine vorba de olteni. Nu cred ca e vreo diferenta intre olteni si banateni, ci exista o diferenta intre noi ca oameni: unii avem o educatie buna, altii nu o avem. Si ca sa dau un exemplu ca si banatenii au aceleasi defecte ca oltenii (defecte semnalate mai sus de Herr Spiegellman)o sa va spun ca in 5 ani de cand sunt in Timisoara am intalnit cel putin 10 banateni care imi spuneau ca noi oltenii vorbim gresit cand folosim perfectul simplu (bineinteles, uitasera cum ii zice acestui timp verbal). Si atunci va intreb, dragi banateni, cu cine ati facut limba si literatura romana? Pentru cultura voastra generala, chiar prostii aia de olteni vorbesc cel mai corect gramatical din toata tara tocmai pentru ca folosesc corect toate timpurile verbale! PS: Ma adresez strict celor care au scos perfectul simplu din limbaj. Nu suna bine, stiu, dar e corect!

    1. Nu bine inteles ca nu ! Poti fi din orice zona chiar si din oltenia si sa vorbesti corect gramatical poti vorbi la ori ce timp vrei ! Dar nu inteleg ce aveti cu olteni ? Ce au facut rau ? Nu toata lumea este la fel ! Toti sunteti romani . Dar asa e tot omul sa gaseasca un subiect de dezbatut care e mai bun si care e mai prost ! Nu toata lumeea este la fel !

  8. @Olteanca,
    ” Nu cred ca e vreo diferenta intre olteni si banateni”.
    Nu trebuie sa crezi, ca nu vorbim de religie. Trebuie doar sa citesti un pic de istorie. Hai poate si niste studii sociologice. Da, sigur si asa ceva, pentru o imagine mai fidela.

    “banatenii au aceleasi defecte ca oltenii” continua cu “noi oltenii vorbim gresit cand folosim perfectul simplu” .
    Adica din faptul ca ti-au atras atentia asupra timpului verbal folosit, deduci automat ca li se aplica si lor ca sunt galagiosi, barfitori, parsivi etc, cum am scris mai sus despre olteni ? Ciudat argument !

    “Pentru cultura voastra generala, chiar prostii aia de olteni vorbesc cel mai corect gramatical din toata tara”
    E ceva adevar in ceea ce zici, dar nu pe de-a intregul.
    1. Perfectul simplu este un timp verbal care aduce un plus nuantelor de exprimare. Nu poti spune ca absenta lui din vorbire te face sa te exprimi incorect si doar taie o dimensiune a exprimarii. E ca si cum as spune “acum e dimineata / zi / seara / noapte” in comparatie cu “acum e dimineata / rasaritul / amiaza / dupa-amiaza / amurgul / inseratul / noaptea / miezul noptii”. Nu exprim aceleasi nuante verbale fara perfectul simplu, dar in nici un caz nu poti spune ca spun incorect “zi” in loc de “amiaza”. Si ma refer aici la “zi” ca cea dintre dimineata si seara, ca sa nu cumva sa intelegi mai mult sau mai putin intentionat ca ma refer la perioada temporara “zi”, care e pana la 12 noaptea, inclusiv pe intuneric.
    2. “corect” este un adjectiv care nu are grade de comparatie. Corect e ca egal, si nu poti spune “mai egal”, decat (probabil) in “Ferma Animalelor” de Orwell. “Corect” se declina doar cand vrei sa prostesti pe cineva ca o incorectitudine poate fi privita ca fiind corecta operand asupra punctului de vedere.
    3. Sa fim seriosi ! Multi dintre voi habar nu aveti de ce folositi acel perfect simplu, asa il auziti de mici, cu mult inainte de a avea habar sa va scrieti numele, dar mai de a invata de timpuri verbale. Si ipoteza mea e ca motivul pentru care face asta e ca… e mai scurt ! Intarind ipoteza conform careia din “perfecti si simpli” sunteti defapt doar “perfect simpli”. In plus, il folositi in majoritatea cazurilor, nu strict pentru a exprima actiuni trecute recent incheiate…

    1. bai pulica eu sunt din Teleorman Alexandria si nu imi place mentalitatea ta de ungur jegos, nu iti place in Romania? mars afara unde ti-e bine, profiti de glumele proaste pe care si le fac romanii intre ei ca sa bagi ura si prostie intre frati, strabunii nostri si-au dat viata ca sa fim uniti, asa ca nu veni tu cu basini de Budapesta,niste porci care mananca laturile alea care le dam noii la animale si voi le-ati facut mancaea voastra traditionala numindule gulas, imi e scarba de natia voastra de inapoiati si criminali veniti din fundul Mongoliei, dute langa Atilla criminalul ca sa scapi omenirea de scarbe pamantesti ca tine.

    2. Mă distrează mult Herr ăsta că vb de istorie.Din istoria pe care o știu eu am reținut că Banatul și Ardealul ori de câte ori situația a impus nu au făcut altceva decât să și de pantalonii jos în fața cotropitorilor . Ba mai mult îi mai pupau și în fund după ce erau ocupați și conspirau împotriva Domnitorilor din Țara Românească.Ce frumos sună: Țara Românească!!!!

  9. Nici nu ma asteptam la un raspuns mai putin rautacios din partea ta. E clar ca ai ceva personal cu oltenii si asta nu o schimb nici eu, nici altcineva. Se vede ca interpretezi totul asa cum iti doresti si nu cum ar trebui. Pace tie!

  10. @Herr Spiegellman…”Perfectul simplu este un timp verbal care aduce un plus nuantelor de exprimare. Nu poti spune ca absenta lui din vorbire te face sa te exprimi incorect si doar taie o dimensiune a exprimarii.” spune-mi si mie te rog unde ai citit regula aceasta gramaticala!…
    “Sa fim seriosi ! Multi dintre voi habar nu aveti de ce folositi acel perfect simplu, asa il auziti de mici, cu mult inainte de a avea habar sa va scrieti numele, dar mai de a invata de timpuri verbale. Si ipoteza mea e ca motivul pentru care face asta e ca… e mai scurt ! Intarind ipoteza conform careia din “perfecti si simpli” sunteti defapt doar “perfect simpli”. In plus, il folositi in majoritatea cazurilor, nu strict pentru a exprima actiuni trecute recent incheiate…”ai partial dreptate,eu insa nu am intalnit persoana sa foloseasca incorect perfectul simplu in detrimentul perfectului compus
    P.S. Olteanca are dreptate ! clar ai ceva personal cu oltenii …te sfatuiesc sa lasi ura deoparte cu rasismul acesta nu ajungem nicaieri.

  11. Salutare, am avut o conversatie cu o banateanca,eu fiind oltean,,,in care mi spunea ca oltenii sunt perceputi in Banat ca fiind prosti…i am raspuns ca Banatenii sunt perceputi in Oltenia ca fiind aroganti…mi a raspuns…Pai suntem. :))

  12. Ovidiu Sarb esti un bou!!! Orice oltean, de la taica Nelu pana la copilul de 3 ani, foloseste perfectul simplu corect. N-am auzit nici macar un singur oltean de la Hobita la Calafat si din Valcea in Mehedinti sa foloseasca perfectul simplu altfel decat pentru o actiune incheiata recent (astazi). Ex: fusei de dimineata la Primarie, acum mancai, etc. Apoi oltenii acestia lipsiti de educatie, rai, carieristi, etc au dat Romaniei si umanitatii mult mai multe valori decat a dat Banatul vreodata: Brancusi, Petrache Poenaru (a inventat stiloul), Marina Sorescu, Alexandru Macedonski, Gocu Constantinescu (inventatorul sonicitatii, daca nu stii ce e aia, cauta si tu pe google), Henry Coanda, Arghezi, Stefan Odobleja (precursorul ciberneticii, Nicolae Titulescu, etc). Cel mai cunoscut banatean se numeste: Bela Bartok (haha, roman sadea!). In alta ordine de idei cand vreun imbecil din Banat mai urla isteric ca ii invadeaza oltenii sa se gandeasca la faptul ca splendidul centru al Timisorei a fost complet tiganizat. Este singurul mare oras al Romaniei in care tiganii au ocupat aproape in intregime centrul istoric. Apoi sa te lauzi ca hazardul istorie te-a asezat mai aproape de centrul Europei, e ca si cum te-ai lauda ca te-ai nascut alb. E meritul romanilor din Banat ca regiunea e mai bine dezvoltata decat altele sau a adiministratiei austriece? Cand mai vorbesti de olteni, mergi si fa-ti o clisma, apoi spalat-te pe dinti. Cat despre ardelenii care nu-i suporta pe oltenii sa nu uite ca foarte multi “insuportabili’ au murit ca ei sa nu mai fie sclavi in secolul 20. Cati ardeleni au murit pentru Oltenia?. Sa va fie rusine, bai fosti iobagi!!!

  13. Scuze, Ovidiu Sarb! Nu tu esti boul, tu doar le dai ocazia boilor sa-si verse frustrarile pe blog. Herr spieggelman, schweinehund! In alta ordine de idei. Nu exista bancuri cu banatenii, exista doar intamplari adevarate!!!

  14. Banatul e al tutuor romanilor ,fie ei modoveni olteni sau munteni…cei care se adreseaza oltenilor cu “sa plece din Timisoara ca aici nu e casa lor ” , se insala amarnic ..Ei au aceleasi drepturi ca si banatenii !!!

  15. Sunte-ti bolnavi mintal fratilor ! Am ajuns sa nu ne suportam unii pe altii ! Atunci ce sa mai zicem de straini ??? :))

  16. Oltenii nu au ce comenta negativ despre bănățeni. Aici au primit de toate. Timișoara e cel mai bun lucru care li s-a intamplat vreodata. Eu zic așa: “Lăsați invidia, răutatea și văicăreala la voi acolo în Oltenia! Cât despre “datu’ cu ciocu'” mai ușor! S-a înțeles nană?!? Dacă sunteți ok nu o să vă aibe nimeni treaba…

    1. Așa este voi toți trufașii din banat sunt niște sființi, dar ce zic eu sfinți, sunt niște îngeri care umblă pe acest pâmânt pentru a aduce înțelepciune oltenilor nerecunoscători.
      Apropo, poate că voi dați cu ciocul fără să vă ia nimeni în serios pentru că spuneți tâmpenii.
      Noi doar ne exprimăm opinia în mod liber, pentru că am fost liberi și niciodată nu ne-am plecat capul la nimeni. Au încercat austriecii să ne anexeze dar nu le -a mers. Spiritul latin, spontan nu face casă bună cu cel austriac, calculat și rece. Voi așa mai plastilină, v-au manipulat cum au vrut ei, adică v-ați lăsat conduși.
      Dacă nu erau oltenii, muntenii si moldovenii vorbeati acum toti ungureste.
      În general nu am nimic cu bănățenii dar prin naștere sunt oltean și am ceva împotriva tuturor celor care sunt împotriva oltenilor. Ești împotriva oltenilor deci ești împotriva mea și trebuie să mă apăr.

      Nu știu dacă știți acel cântecel – pace pace între două dobitoace. E cam așa stau lucrurile acum între olteni și bănățeni.

    2. Oltenii șii moldovenii vi au redat vouă cel mai de preț lucru băi țâcă. Libertatea!!!!

    3. Oltenii prin natura lor nu sunt negativiști băi “nană” și de aceea nu spun nimic negativ despre voi băi spumelor ce sunteți.Voi chiar nu realizați că aveți o problemă cu toate zonele țării și asta înseamnă că de fapt la voi e buba?

    1. Ai grjă nu cumva să râmâi surd de la atâta bubuit. Psp că la tine prostia este de două feluri una care bubuie și alta care nu bubuie.
      Tu din ce categorie a proștilor faci parte?

    2. Mai bine bubuia măta când ți a dat naștere. Nu generaliza . Uscături ca tine cu mintea îngustă sunt în orice colț al țării. Retardatule.Ai învățat la școală să scrii datorită unui oltean imbecilule că doar nu tactu a inventat stiloul ci un oltean .

  17. Arogantii dracu’…trasati-va granita mah.Prosti sunt si olteni si banateni.Haideti sa ne uitam mai mult la persoana proprie si sa nu ne mai uitam in gradina altuia

  18. 1.Felicitari pt.Olteanca şi(chiar)pt.
    felix13@yahoo.com.
    2.Acum,pt.Hâââârr (Split)Spiegellman.Nu-ţi voi răsp.după cum meriţi,respectiv felul răutacios şi arogant,dar treb.să ştii că îţi lipseşte muuuult de studiat ptr.a întelege şi nu eşti chiar aşa băştept cum te crezi,moşule!Ai mari lacune despre istorie şi limba..româneasca.În plus te contrazici în argumentaţie şi în logica asta a TA,ceea ce denotă o uşoară alienare..
    Nu am să te schimb eu,dar sper că vei inţelege cel puţin câteva probleme(e treaba ta să le rezolvi..)
    a. Chestia cu plecatul este strict economică.Adică, spre a ÎNŢELEGE ŞI TU,se duc unde-i mai bine sau de lucru şi nu numai în..Banat.(Vezi ex.V.Jiului)Aici ar mai fi şi prin cuplari(alianţe,îmbîrligari,căsătorii.)
    De ce-i mai bine sau e de lucru?DE LA NATURA(resurse)şi din MERITUL nostru care v-am permis să vă dezvoltaţi ÎN LINIŞTE,în timp ce noi ne pustiam pământurile LUPTÂND si APĂRÂND(-U-VĂ)deci iarăşi de la NATURA sau pe ÎNŢELESUL TĂU..p.v.d. GEOGRAFIC.Aproape toţi marii conducători ai ROMÂNILOR au fost olteni iar apropo de băgău,apoi în voi şi l-au băgat deoarece oltenii nu s-au lăsat nici la austrobozgori nici la turci(ca atare turcii au adus fanari(h)oţi.Altceva:nu OLTENIA este cea mai mare reg.a ROMÂNIEI,ci MOLDOVA-8 JUDEŢE (plus BASARABIA) urmată de BANAT din care L.Ş.LOR aţi pierdut jumatate..
    b.Acum “limbistic”:într-adevăr se abuzează-uneori eronat- de faimosul “perfect oltenesc”-perf.simplu,dar numai că ne place cum sună şi ne menţine un anumit sentiment al apartenenţei pe care de atâta BĂGĂU(este exprimarea TA)ce aţi luat nu îl vei înţelege.
    Cel puţin sper că asta te va ajuta:
    “AM FOST” LA MARE ANUL TRECUT.
    “FUSEI” DE “CUMPĂRAI” ŢIGARI ŞI DOAR “VENII”.(Acum câteva minute,maxim ore)
    Aşa că mai ai mult de..supt până vei ÎNVĂŢA despre oltenii adevăraţi.Hai beşi în p.u.l.a m.e.a.că mă plictiseşti.Marş la c.c.a.t.

  19. Eu sunt oltean, și nu am fost vreodată la voi în Timișoara. Nu că v-aș fi ocolit în mod special dar uite că s-a întâmplat.
    În schimb am întâlnit ceva bănățeni până acum, așa că aș putea să spun că am tras o concluzie. Am constatat că aveți și părți pozitive dar am să vă expun doar prățile negative. În primul rând, pentru că pe alea bune vi le alocați oricum singuri și nu mai este nevoie să vă fac și eu reclamă gratuită. Și în al doilea rând pentru că subiectul este să ne scoatem ochii unii la alții, nu să ne lăudăm între noi.

    1. Încercam să-mi explic de unde aveți voi atitudinea aceasta ostilă față de cei din celelate provincii, olteni, moldoveni și chiar munteni.
    Probabil că anti-oltenismul și anti-moldovemismul v-a fost inoculat în subconștient de stăpânirea austro-ungară tocmai din frica acestiu imperiu de a nu pierde banatul.
    Îl vroiau multi etnic dar condus de ei.
    Dacă nu știați Hitler, austriac prin naștere, a fost cel mai mare xenofob din acestă lume. Xenofobia lui s-a concretizat în antisemitismul generat de frustrările sale referitoare la starea negativă a națiuniii gremane, stare pe care a pus-o pe seama evreilor. Că evreii prosperau pe seama lor, având funcții sus puse, în vreme ce germanul se ocupa de munca de rând.
    Cam aceleași comentarii le-am auzit pe la unii din voi că vin fomiștii de olteni și modoveni și vă fură slujbele.
    Ei bine, fiecare se duce acolo unde este mai bine, unde i se oferă un loc de muncă mai bine plătit, fie că acolo ar fi Timișoara, Cluj, Iași, Craiova, București, Franța, Spania, UK, etc.
    Și voi ați fost să lucrați în străinătate, nu? Oare ce atitunie au avut străinii față de voi?

    2. Am observat, de asemenea, că sunteți trufași, orgolioși, și nu acceptați să vi se spună niciodată că greșiți, mai ales când acest lucru vine de la un oltean sau moldovean.
    Am citit pe internet foarte multe comentarii rasiste și xenofobe la adresa nosatră încât chiar stau și mă întreb de unde atâta ură.
    Cred că din prostie pentru că din înțelepciune nu are cum să vină.
    Este foarte ușor să critici pe altul, mai ales dacă acesta se deosebește de tine prin anumite elemente cum ar fi graiul și locul de naștere. Nimeni nu se naște învățat iar locul de naștere nu îți garantează faptul că vei fi mai inteligent ori mai frumos ca altul născut în altă parte.

    3. Aveți o tendință majoră de a generaliza și de a eticheta. Acest lucru îl face în special presa de la voi, pentru a alimneta în continuu o stare de tensiune față de restul românilor. Am văzut de exemplu un articol cu un cetățean recalcitrant care a fost reținut de poliție și dus la secție. Cetățeanul era din Mehedinți, deci oltean. De acolo s-a pornit o întreagă isterie în presă și au curs valuri de comentarii pe acestă temă, tocmai pentru a-i pune într-o lumină proastă pe olteni. E bine dragilor nicăieri în lume nu există pădure fără uscătură. Cu siguranță că și voi aveți bănățeni de a căror fapte v-ar fi rușie, doar că pe ăia îi băgați sub preș.

    4. Am observat că aveți o problemă cu perfectul simplu al oltenilor? Nu înțeleg ce vă deranjează așa mult acest timp verbal?
    Oar oltenii ar trebui acum să vă scoată ochii atunci când folosiți graiul bănățean?
    Corect gramatical se spune Timișoara și nu cimișoara, se spune bănățean și nu bănățan, se spune ”a mea” și nu ”a mia” .
    Nu cunsc foar bine graiul vostru dar este cert că aveți mult mai multe regionalisme decât oltenii. În plus, voi chiar vă mândriți cu graiul bănățean, de parcă ar fi ceva sfânt.
    Aaaa … păi cum? … voi să aveți voie să vorbiți în halul acesta și să stâlciți limba română dar noi nu am avea voie să folosim perfectul simplu, timp verbal la modul indicativ care exprimă o acțiune imediat terminată. Acest timp verbal este explicat inclusiv la nivelul ediției Academiei Române a gramaticii limbii române. Faptul că este folosit uneori și pentru acțiuni ceva mai îndepăratate este o chestiune subiectivă care ține de aprecierea curgerii timpulului și nu una gramaticală. Sigur sună cidat pentru cineva care nu este obișnuit dar la fel de ciudat ne sună și nouă graiul vostru. Ce să facem să ne scoate ochii pentru acest lucru.
    Din contră, cred că tocmai aceste diferențe dintre noi îmbogățesc limba română și o înfrumusețează.

    4. Pentru cei care vor să tragă granițe fictive (unguri, sîrbi sau bănățeni lipsiți de patriotism față de România), ar fi bine să vă obișnuiți cu ideea că deocamdată faceți parte dintr-o țară și că nu sunteți de capul vostru. România este patria tuturor românilor, indiferent că sunt ei olteni, munteni, bănățeni, ardeleni, bucovineni sau maramureșeni. Orice român indiferent de locul de naștere are dreptul să circule, să muncească și să se stabilească în orice oraș dorește din acestă țară, fără a avea nevoie de vreo aprobare.
    Până unde vreți să mergeți cu trufia asta a voastră bănățană? Probabil că veți vrea și voi Ținutul Bănățan, cum vor ungurii autonomie pentru Ținutul Scuiesc. Spuneți clar dacă vă considerați români sau nu, ca să știm și noi cu cine discutăm și mai ales cum să discutăm cu voi!

  20. daca tot venirati prin banat ar fi bine sa aveti un comportament mai civilizat si sa invatati cultura banateana asa cum este ea cu influente germane,maghiare sa va puteti acomoda mai usor

    1. Vai ce mai vorbesc banatenii de cultura atunci cand socializeaza…este topic-ul principal, cred ca intr-adevar le ar folosi oltenilor, le-ar fi mult mai usor sa se ”integreze”.Mananci rahat bai prietene, eu am multi prieteni banateti,sunt oltean si m-am integrat fara sa stiu istoria banatului arian. Apropos…ai folosit gresit perfectul simplu…nici tu n-ai prea dat pe la orele de lb romana

    2. Voi nu vă puteți lăuda cu propria voastră cultură mă.Voi ați fost ocupați de alții cu “acordul” vostru ( de parcă vă lua cineva în seamă) de la Adam și Eva încoace. Voi nu aveți cultură. Cultură proprie are Moldova și cu Țara Românească bună rea cum e dar e a lor .Ști istorie băi fuckin retard. Câmpiile Banatului și Ardealului sunt și acum îmbibate cu sângele moldovenilor și oltenilor care au murit ca să vă elibereze pe voi băi Ariene.

  21. Mi-ati placut ! Pareti oameni onesti ! Asta e ce trebuie fara nu faci nimic bun.
    1)-au fost lupte cu turcii si prin Oltenia unde fie in armate valahe fie in straine au
    luptat si olteni;2)-ungurii si austriecii nu au reusit sa tina frontul intre Dunare si Carpati cum au tinut dincolo de Carpati nu neaparat din pricina turcilor cat a marginii tataresti unde nu a fost niciodata munte ori apa mare;3)-da oltenii singuri
    nu au fost in stare sa faca mare lucru,banatenii da si Timisoara o cazut tarziu si o
    fost scapata devreme;4)-Oltenia o zacut cumva mult de tot;5)-dar au mers cete mari
    de olteni care s-au asezat in Banat si adesea s-au luptat cu turcii cot la cot cu vechii banateni;6)-parca totusi sangele varsat ne leaga macar otara;7)-multe comunitati catolice din Banat(bulgari,croati,valahi din Balcani,albanezi)se trag si din refugiati care o vreme au trait in Oltenia unde si azi sunt urme ai urmasi(site-uri de comune si sate din Dolj,Mehedinti si Gorj pomenesc aceste lucruri);8)-oltenii
    ramasi au legat “ceva” turcesc in ei,oltenii plecati au legat “ceva” nemtesc,asa e;9)-
    in Oltenia toata lumea vrea sa fure “ceva” si sa minta ca nu fura,asa e;10)-foarte rar
    tine minciuna cat ar tine cand o pregateste un ardelean(ei nu mint?),intrucat olteanul se da de gol usor,ca un copil mare; Daca nu va e sila de noi,eu va sunt prieten,doar Craiova si Timisoara sunt singurele care au incercat sa nu lase Bucurestiul sa le fure “la fotbal”,chiar de s-au retras din campionat. O faina legatura ce nu se uita si nu ar strica meciuri(tip Anglia-Scotia)intre Craiova-Timisoara sa stie Liga lu Mitica :”noua nu ne pasa ,mai bine jucam doar noi acasa”

    1. NU baga toate echipele din bucuresti in aceiasi oala, sunt oltean dar iubesc Rapidu’ si ei nu si-au patat istoria ca altii, asa ca te rog nu te lua de Rapid echipa care a trecut prin multe sa ramana in viata. Daca nu stii istoria clubului mai ales in perioada comunista nu vorbii…

  22. V-a placut ce o spus Juvete ? E “tot ce va poate spune un oltean”,vecini fratuti din Banat.Mai bine sa luam ce-i bun de la voi si de la noi ca sa ramanem impreuna
    in Europa.Aista e !

  23. Da Rapid nu a fost in aceeasi oala cu D. si S.Asta e limpede si nu am pomenit ca nu
    are rost.Uite sunt si acum in B.Deci eu nu am vorbit decat de “marii” ce nu au iesit
    vreodata din A.Parca sunt “institutii de stat”.Au cheltuit cu nemiluita si doar cateva
    reusite in lume.Ca “institutiile” ce sa mai !
    Cateva lucruri pentru banateni:-bulgarii catolici din Banat au si azi “urmasi” prin
    Dolj ,Olt si Gorj,pe unde au adastat dupa fuga din tara lor de origine;-carasovenii
    catolici vorbesc un grai mai apropiat de graiul torlac(din estul Serbiei),ce nu a fost
    niciodata vorbit la nord de Carpati;-albanezii si bulgarii(asa-numiti shopi)traitori intre Morava si Timoc au incercat sa sprijine pe austrieci cand au trecut Dunarea si
    au fost alungati de turci;-au incercat mai departe din Oltenia sa hartuiasca pe turci
    peste Dunare;-pana la urma care nu s-au supus turcilor,au plecat in Banat mai ales;
    -sunt si printre carasoveni urmasi;-cel mai rau a fost de valahii machedoni,timoceni si din Oltenia,care au ramas impreuna cu austriecii;-boierii au taiat,basbuzucii si
    arnautii la fel,popii greci i-au dat pe mana lor si toti au sarit sa le ia femeile si
    copiii;-soldatii austrieci nu prea si-au pus pielea in bat pentru ei;-in Ardeal si Banat
    nemesii au ravnit sa-i faca robi;-beleaua lor bantuie mereu;-dascalii nu au avut curaj sa le spuna copiilor despre foarte multii valahi ce au suferit pentru c-au intors
    dosul poruncilor popilor si au mers langa trupele imparatului austriac;-popii nu i-au iertat niciodata;-se vede si azi;

  24. TOTI oltenii sunt trasi din … indieni, sa nu zic tigani.
    Orice caracteristica de la tigani o gasesti la olteni.
    BANATUL nu e rRomania si nici nu va fii.
    BANATUL printr-o conjunctura nefericita ca si Ardealul este alipita rRomaniei, dar nu pentru mult timp.
    Va venii vremea cand moldovenii si oltenii vor zbura din Banat si Ardeal si vor intra doar cu 5 vize!
    Nu vom mai suporta putori de rRomani , noi ardelenii si banatenii avem si sange nobil de la popoare civilizate asta face ca INCA nu v-am izgonit de pe pamanntul NOSTRU. Rromania nu are nici 100 de ani si voi va mandriti cu istoria ei.

    Traiasca Ardealul si Banatul. RESTUL SA DISPARA!!!

    1. Alex, cred ca ai o problema mai veche tu, esti cam frustrat din cate vad eu. Cum poti sa spui asemenea tampenii? De ce generalizezi? Eu sunt olteanca si crede’ma ca nu sunt vreo “putoare” asa cum ne’ai catalogat tu. Eu am muncit si pe 700 ron, in conditiile in care chiria era 650 ron, si nu m’am plans niciodata. Putori as putea spune ca sunt banatenii, dar spre deosebire de tine imi folosesc creierul si nu as putea generaliza asa cum o faci tu. Zilele acestea am citit un articol despre locuintele de pe str Polona pe care primarul le’a dat asistatilor sociali si chiar zicea un timisorean ca nu merge sa munceasca pe 800 ron ca nu se merita, mai bine sta acasa in somaj. Plecand de aici si de la multe alte exemple, am putea deduce ca banatenii sunt putorile aici si nu oltenii care vin in Timisoara tocmai pt a munci. Ma intreb, de ce oare ajung oltenii sa conduca institutii si companii din Timisoara, daca tot suntem vai steaua noastra? Lucrez cu oamenii si am ajuns la concluzia ca banatenii si ardelenii sunt prea mandrii de ei, dar de cele mai multe ori fara motiv. Cat despre faptul ca vom intra in Banat doar cu viza, am impresia ca ai mancat ceva stricat si delirezi, nu vreau sa cred ca esti atat de idiot incat sa crezi ceea ce spui! Numai bine! PS: Astept cu nerabdare sa raspunzi, chiar daca stiu ca vei reactiona in stilul caracteristic melteanului din Banat, jignind o opinie, zic eu, pertinenta si destul de bine argumentata!

    2. Auzi “draga” Alex. Daca ai face afirmatia asta in viata normala ai putea fi dat si in judecata, nu inteleg ce aveti cu oltenii. Constantin Brancusi ce a fost draga? Si el a fost tigan? Toti oltenii sunt tigani? Daca ai fi o persoana asa inteligenta ai fi stiut ca “tiganii” asa cum le zici tu chiar sunt indieni, sunt veniti din India. Prima oara in Romania, apoi in Spania si in Franta. Mai documenteaza-te.

    3. eu sunt ardelean ,crescut si nascut in oradea,Dupa parerea mea,timisorenii sunt extrem dar extrem de rai si individualisti.Cea mai mare raceala dintre oamenii acolo o vezi ,mereu se uita sa nu cumva sa aiba altul mai mult.De organizare,sau gospodarire,hai sa fim seriosi,Timisoara,e un oras,condus de tigani.Timisorenii ,sunt rai gratuit,mica viena este de fapt un oras in ruina ,tern ,intunecat!Timisorenii sufera de sindromul Stockholm,austro-ungarii i-au tratat ca pe niste sclavii ca pe niste gunoie,si i-au pus sa construiasca ,cladiri in stil austriac.Acuma timisorenii,se lauda ca au cladiri stil austriac,pe care le-au lasat austriecii.Mancurti,care au muncit ca sclavii si se mandresc cu asta.Ca ardelean va spun:oamenii astia se mandresc degeaba,si la noi ardelenii sunt ingamfati,insa nu intr-atat.Timisoara,a ramas cu mentalitatea fascista,nici macar nu stiu ca atat austriecii cat si germanii au evoluat…timisorenii continua sa ii imita pe fascisti de altadata.Asta cu statu acasa acasa sa fim sinceri,,,vreti independenta faceti-o nu vorbiti doar despre ea pe net…ca niste cretinetzi….sincer unde e miscarea timisoreana pt independenta?Sau va organizati mai greu cand nu va platesc serviciile maghiare,cu fascistul Tokes….sa ajungeti sub administrarea Belgradului,in afara europei,nu spurca numele Ardeal punandu-l sub fascistul Banat

    4. Mare retardat eśti. Istorie zero . Babuinule tu vb de țigani când în Timișoara v au cumpărat țiganii cu totul. Cercetătorii au recunoscut că nu ne tragem din maimuță dar ei nu te au întâlnit pe tine. Tu ești o excepție.

  25. Cand o sa vad banatean adevarat mutat in oltenia mai ales prin Targu Jiu si zonele alea unde se stie ca economia nu e tocmai extraordinara, ala ori e tampit, ori nu a avut casa si restul acasa la el (mai rar…) ori i-a sucit vreuna mintile dar si asta e cam improbabil ca o aducea cu tot cardul in Banat…sau poate o fi vreuna care nu pleaca de langa “Mami”…si el a devenit pudelul lu’ Mami si al Printesei de Oltenia

    1. imi pare mie sau te simti?Lasa mai fascistule ca ocupati voi locurile de munca si furati bancomatele din Germania.Eu sunt ardelean,si ma mandresc cu asta,dar peB voi banatenii nu dau doi bani.Va conduc clanurile de tigani,si voi mandri banateni,le lustruiti pantofi ,si stati la portile lor,sa va dea un copanel.Bai Rromisorenilor,sclavilor care veniti in Cluj sa faceti facultatii serioase,ca la universitatea voastra de Vest,studiile se fac in functie de lungimea p..lii profesorilor universitari

  26. SALUT!
    Am vazut in comentariile de mai sus multe vorbe de jignire si de acuzare, eu sunt oltean lucrez in Timisoara de 3 ani (6 ani facultate) .
    Privind problema ocuparii locurilor in facultati/locuri de munca, sunt atatea fac in Timisoara care nu-si completeaza nici jumatate din locurile fara taxa(Politehnica).
    Eu in anii de facultate am avut 3-4 colgii din Timisoara ,majoritatea fiind la Vest (unde nu te obosesti prea rau), asa ca nu mai ziceti ca noi va luam locurile cand voi prea comozi preferati facultatile lejere sau facultati unde se dau bani pt note( ex medicina sau Tibiscus),aici ma refer doar la unele persoane.
    Partea cu locul de munca,sunt unele cazuri in care un oltean este sef peste banateni(si in cazul asta olteanul ala chiar e brici si nu va favoriza oltenii) eu am colegi atat banateni cat si ardeleni si ne intelegem super.
    Cel mai mult conteza cat te duce capul si cat bun simt ai,acei banateni care au lasat comenturi urate la adresa oltenilor sunt persoane frustrate si urate chiar si de semenii lor banateni.
    Am ramas impresionat la articolul scris de By felix13@yahoo.com: cati olteni au murit pt ca ardealul si banatul sa ramana tinuturi ROMANESTI, adevarul este ca au murit multi oameni pt ca aceasta tara sa ramana unita, nu va bateti joc de lucruri pt care uni si-au dat viata,numai iubiti atata ungurii care nu au nici un respect pt noi (banateni,olteni,munteni,dobrogeni,moldoveni) ,chiar preferati sa auziti maghiara aia scarboasa inloc de olteneasca,moldoveneasca.
    Si banatenii au dreptate sunt foarte multi olteni pe care si eu personal i-as scuipa in fata,din cauza unora care vin si fac numai porcarii si tampenii ,suntem toti bagati in aceiasi oala.

  27. sincer va spunn ca banatean am fost in zona ARGESULUI de NORD (Corbeni, Rucar, Domnesti Arefu)
    zici ca esti in Elvetia asa frumos e si curat mai ca in Ardeal de ex Alba .Si oameni calzi si primitori.
    Desigur nu zona tziganeasca Strehaia Segarcea Videle Rosiori.Asa ca Muntenia de Nord e una Oltenia altceva!

  28. Sunt banateanca trup si suflet ,si din pacate trebuie sa admit ,cu durere, ca banatenii au ajuns minoritari in Banat. Suntem ”infestati” de olteni. Ei nu-si dau seama care este necazul cu ei…… .Nimeni nu-I displace fara motiv. Felul lor smecher ,viclean ,parsiv, poarta vina antipatiei de care se ”bucura”. Daca nu ar avea aceste trasaturi sunt convinsa ca nimeni nu ar avea nicio problema cu ei.

  29. Draga mea, indiferent cum ne’am purta suntem la fel de urat tratati! Problema nu suntem noi oltenii, problema sunt restul pt ca voi sunteti atat de mandri, incat nu mai exista decat banatenii si restul. Voi aveti aceeasi ura si pt bucuresteni, pt moldoveni, pt toata lumea. Voi aveti frunce, noi nu! Ca meritati din cand in cand cate o palma peste frunce nu e din rautate, dar trebuie sa va trezeasca cineva la realitate cand o luati pe campii! Toti suntem oameni si toti avem defecte, nu sunteti voi cu nimic mai presus, aveti si voi “smecherii” vostri. De tigani ce sa mai zic? Sunt atat de multi in Tm, incat concurati cu Strehaia!

  30. Oltenii sunt niste bolunzi.Transilvania este miezul.Transilvania sa fie independenta.La noi în Ardeal adică pana la Granița cu Ungaria în vest,Ucraina în nord și Serbia în sud-vest și care include și Bucovina,oltenii sunt niște fraieri.Boszd meg Oltenia.
    Vine trenul din Galați plin cu olteni spânzurați.

    1. vine trenul din galati plin cu unguri spanzurati….asa era!Si ce ne inveti tu despre independenta bozgore?Asta vreti voi Transilvania independenta,ca dupa aia sa fie ocupata de Ungaria…sa incepeti ca voi ati fost primii in Transilvania….si sa profitati ca,conducatorii transilvaneni,ar fi niste corcituri ,transilvano-bozgoresti !Afara cu ungurii din Transilvania.

    2. Prietene nu vrei să ne cunoaștem mai bine. Vin io la tine cu trenul ăla de care vb.

    3. Ungureeeeee vezi ți de treaba ta că la nevoie românii știu să strângă rândurile și să lupte cot la cot oltean cu ardelean muntean și moldovean pentru unitatea si suveranitatea acestei Românii binecuvântată de d zeu.

  31. Voua ungurilor nu va plac oltenii…pentru ca sunt ultra nationalisti radicali,voua va place sa ii manipulati pe ardeleni ca noi suntem blanzi,gen noa daca ii musai”Da oltenii sunt limitati in gandire arhaici…dar iubitorii de tara ,si asta va doare bozgorilor

  32. Bai Janos Her Fritz cu toate pseudonimele pe care le iei pe forum, mars in Ungaria ta de bozgur ca toti romanii simt duhoarea de mongoloid care curge dupa tine. Te gasisi tu jegosu dracu’ sa te dai mare banatean, ungur imputin ce esti, se simte de la o posta dupa afirmatiile pe care le faci ca nu esti roman. Ardelenii chiar daca sunt rabdatori in suferinta si rar spun cate ceva, numai ei stiu prin cate au trecut din cauza voastra si sunt cei mai patrioti dintre romani. Noi oltenii nu v-am suportat mai mult de 16 ani si v-am ars ca pe sobolanii de ati fugit cu coada intre picioare de aici. Daca vrei sa vorbesti in numele banatenilor si al ardelenilor de ce nu spui ca abiaasteapta sa-ti dea muie in gura ta aia spurcata sa te vindece de inganfarea de care suferi si declaratiile pe care le arunci ca vrei sa le rupi romanii de romani,sa ne dezbini sau sa ne extermini. Toti romanii si-au dorit unire, sa scape de jugul si de sub talpa pe care stramosii tai din asia l-au pus pe grumazul lor. Ne dam cu totii seama ca esti un ungur frustrat si infumurat carui nu-i convine ca traieste in Romania si ca “putorilor de rromani” de care vorbesti inca le este permis sa spuna ce gandesc sau ce simt. Nu iti cere nimeni sa ne suporti, noi nu te suportam. Afirmatiile pe carele faci sunt grave, xenofobe si nu numai ca lovesc in
    toti romanii fie ei ardeleni, banateni, olteni, moldoveni etc dar te poti trezi cu baietii veseli la usa care o sa te intrebe ce-i cu toate instigarile astea la ura si afirmatii rasiale. Stai linistit, noi romanii suntem aici de mii de ani si nu a reusit nimeni sa ne extermine nici Atilla tau, nici polonezii sau rusii, nici imp roman sau turcii si vom sta neclintiti ca muntii mult timp de acum incolo indiferent daca voua migratorilor nu va convine. Daca nu suportati romanii nu inteleg de ce dracu ati mai venit din Asia. Fiind veniti de acolo voi sunteti mai inruditi cu tiganii si indienii decat am putea fi noi vreodata. Ar trebui sa le multumiti stramosilor nostri si germanicilor sau slavilor ca v-au dat pl la strabunici si v-au scos si pe voi europeni ca atlfel aveati si acum ochii oblici si va stiam toti cand calatoreati prin europa.

    “BANATUL printr-o conjunctura nefericita ca si Ardealul este alipita rRomaniei, dar nu pentru mult timp.Nu vom mai suporta putori de rRomani , noi ardelenii si banatenii avem si sange nobil de la popoare civilizate asta face ca INCA nu v-am izgonit de pe pamanntul NOSTRU. Rromania nu are nici 100 de ani si voi va mandriti cu istoria ei.Traiasca Ardealul si Banatul. RESTUL SA DISPARA!!!”

  33. Unde ești tu Țepeș Doamne?!Sper ca nu toți bănățenii sunt asa de prosti,frustati și infumurati și mai sper ca nu toți romanii de etnie maghiara nu recunosc aceasta nație și casa ca fiind ale lor ca romani.Lasati dusmaniile și jignirile,TOTI suntem ROMANI și trebuie sa înțeleagă toți Ca pt aceasta tara si-au jertfit viata strămoșii lor,cui nu-i convine e liber sa plece,aicea este tara mea și neamul meu cel romanesc! Ca bine zice tot un Oltean-ultranatiolist ROMAN.

  34. Urâte vremuri trăim.Am ajuns să ne urâm român pe român să arătăm cu degetul la o anumită zonă a țării și să o denigrăm atât pe ea cât și pe locuitorii ei.Ferească d zeu de un război că în ritmul ăsta o să ajungem să ne întoarcem spatele român la român și .să ne aliem cu inamicul

  35. raspuns pt D.Popescu
    prea multa poveste, oltenii=grade (militare), mamaliga,sunca(slanina in Ardeal) si multa minciuna(D. Ponta D. Dragnea etc….) sunteti o rusine in Europa, noi va toleram dar………..

  36. +1 Herr
    Marea majoritate sunt infumurati, aroganti, cred ca le stiu pe toate, chiar si atunci cand le aduci argumente solide si dovedite ei tot pe a lor o tin. Mie unul imi place cum fac atunci cand nu stiu ceva anume, te lasa pe tine sa explici si apoi cu o voce care sa te acopere zic ceva de genul “a da.. stai ca stiam asta”. Mult noroc sa dati numai de olteni de treaba, nu doar de olteni nasoli care sa va uimeasca in mod negativ prin tot ceea ce fac.

  37. Nu este problema de oltean sau neoltean.Problema este ca noi romanii ne jignim cu usurinta unii pe altii
    fara o motivatie serioasa. Sunt din Tara Romaneasca si am studiat 5 ani la o Universitate din Banat (Timisoara) unde am intalnit multi olteni si si mai multi banateni.Intradevar la vremea aceea banatenii erau mai civilizati decat noi cei din Tara Romaneasca si decat cei din Oltenia.Cea ce m-a izbit la olteni era faptul ca o majoritate covarsitoare dorea sa ocupe,la studenti,functii de conducere. Mi-amintesc ca chiar eu l-am sustinut pe un oltean coleg sa fie “ales” (de fapt il numeam)
    intro functie care parea importanta la acea vreme pentru un student in anul 2. A fost “ales” presedinte (nu mentionez numele intreg al functiei) si la nici o luna ceilalti membri de comitet au fost schimbati ( inlocuiti) de cel pe care l-am sustinut, cu alti studenti, aproape toti din Oltenia. Mi s-a parut ca seamana cu stilul Mafiei si nu mi-a placut.
    Au devenit corupti si dictatori si chiar au incercat sa se poarte asa si cu mine dar nu presedintele direct ci prin intrpusi.
    Evident ca nu au reusit sa incalce regulile cu colegii mei de camera pentru ca nu i-am lasat.Din pacate au facut abuzuri cu alti studenti pe care nu am putut sai apar.
    Este o greseala sa se spuna despre olteni ca sunt prosti.Nu este adevarat. Prosti sunt in toate provinciile si regiunile romanesti dar nu asta ne caracterizeaza pe noi romanii. Sa nu facem confuzie intre prosti si cei cu mai putina educatie scolara.Noi romanii functionam foarte bine printre straini si suntem de succes. Cei mai multi dintre noi lucram mult ,suntem onesti si as zice suntem realizati(cel putin material).
    Acolo in Romania mie mi se pare ca romanii nu se inteleg , conducatorii dau ton la necinste, coruptie pe scara larga, birocratie exagerata care le face viata amara la cei cinstiti si muncitori,etc. M-am dus odata cu sotia la o clinica privata si am platit exact cat mi s-a spus. Ce credeti , sora sotiei mele care locuiesti in Bucuresti ne sugereaza sa platim si o atentie(spaga) doctorului si asistentei. Pentru mine a fost de neconceput asa ceva, cum adica sa incalc legea cu buna stiinta? Unde locuiesc eu azi nu e de conceput asa ceva.Nu se discuta de atentii, cadouri si nimeni dintrun spital sau cabinet medical nu concepe asa ceva.
    Pentru mine aceasta mentalitate a romanului vine din comunism care din pacate a fost transmisa si la urmatoarele generatii. Toti cei din Parlamentul si guvernul Romaniei au aceasta mentalitate si de aceea tara nu este astazi unde ar fi trebuit sa fie adica mai dezvoltata decat Italia sau Spania la standardul de viata pe cap de locuitor.

Leave a Reply to felix13@yahoo.com Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.