O brăţară

Mi-am luat azi o pereche de pantofi de la un magazin ce se cheamă BB UP (cic-ar fi orădeni, zicea Orădeanul odată) şi care au un slogan tare amuzant: “What shoes!”. Adică un fel de “ce pantofi, dom’le!”, da’ o ţâră mai cosmopolit, aşa.

În fine. Odată cu pantofii, foarte mişto de altfel, am primit o brăţară precum cea de mai jos. De fapt, după cum probabil că anticipaţi, e chiar cea de mai jos:

scuzaţi calitatea pozei, e făcută cu călcătorul

Am întrebat ce-i cu ea. “Nimic, e o brăţară”. Păi face ceva, am ceva bonus? “Nu, e o brăţară şi-atât”. De unică folosinţă, ca alea la intrare în festival. Adică odată prinsă pe mână, se dă jos doar cu foarfeca. Iar pe ea ai loc de trecut nume, telefon şi adresă. Şi atât. Fără club secret cu reduceri, fără eveniment special sau privat, fără accesorii purtabile de mai multe ori.

Şi mă întreb: la ce foloseşte aşa o brăţară? Am cugetat, şi am ajuns la următoarele variante, din păcate toate legate de alcool:

1. Când eşti (fată) în birt cu fetele, după mult prea multe shoturi, şi-ţi place de ăla care te tot ocheşte de o oră, dar nu mai eşti în stare să articulezi cuvintele, îi arăţi brăţara cu numele, numărul de telefon şi adresa, şi de acolo se descurcă.
2. Când ieşi din birt, urci în taxi dar uiţi unde locuieşti
3. Când te trezeşti la răsăritul soarelui, pe o bordură în Lehliu Gară, cu hainele rupte, fără portofel, telefon sau ceas, cu un cucui mare în creştet, pantalonii umezi deşi nu îţi dai seama exact de la ce, o senzaţie de murdar în gură, înconjurat de un miros fad de urină, şi pe deasupra cu o lipsă generală de memorie – îţi poate da un punct de plecare în recuperarea identităţii şi a memoriei. Cred că tocmai am inventat un film care combină The Bourne Identity şi Hangover.

Alte variante nu-mi mai vin în minte. Dacă aveţi altele, le primesc cu drag în comentarii. Ce-i clar e că o s-o iau cu mine la Cluj, că cică vineri noapte ne paşte un chef de zile mari şi vreau să acopăr toate unghiurile posibile.

3 thoughts on “O brăţară

  1. Offtopic: Ai dat vreodată buletinul la taximetrist spunându-i „Du-mă acasă!”? :) În cazul meu, probabil ar crede că a găsit o mină de aur, cum eu locuiesc în Timișoara și buletinul meu e de Hunedoara :))

  2. @bloodie: eu da, noroc ca avem buletinul schimbat ca daca il dadeam pe ala vechi ma ducea pana la Vatra Dornei si nu de alta, nu aveam lei la mine :)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.