Muierea untului

Presupun că oricare dintre noi a avut cel puţin un moment în viaţă în care a constatat că untul e prea tare ca să poată fi uns pe pâine. Eu unul ştiu că ştiam, la un moment dat, câte secunde trebuie să-l las la microunde ca să fie perfect, cu precizie de lăptar elveţian. Bineînţeles, după foarte multe tentative eşuate, terminate în transformarea untului într-un lichid scârbos, de unde şi certitudinea mea că trebuie să strici untul ca să ştii data viitoare cum să-l înmoi corect. Chestie pe care a aflat-o azi şi Corina, draga de ea.

De ce scriu asta: mi-am amintit de varii modalităţi prin care am încercat, de-a lungul vremii, să înmoi untul – unele logice, altele ilare – şi vreau să fac o colecţie de să ne râdem, în stilul clasicelor eforturi pur ştiinţifice sirb.net; ceea ce înseamnă că aş aprecia orice idee/poveste în comentarii. Încep eu:

  • la microunde – cea mai banală şi previzibilă metodă; am avut parte de rezultate foarte bune şi de rezultate foarte proaste. De multe ori am fost nevoit să arunc untul hârtia unsuroasă ce odată îmbrăca o bucată de unt.
  • lângă un ochi de-al aragazului – cam fără rezultate, de obicei. În cel mai bun caz se înmoaie puţin, într-o parte, în prea mult timp. Pe de altă parte, odată am reuşit să dau foc la hârtia de la un pachet de unt, deci n-a fost chiar o pierdere de timp.
  • deasupra flăcării, suspendat – de obicei îl ţineam direct în mână şi nu puteam să-l ţin mai mult de 5-10 secunde, deloc de ajuns pentru un rezultat pozitiv. Am reuşit să-l scap odată pe ochiul aragazului, deplasându-l de la locul lui. Apoi am vrut să ridic ochiul respectiv cu mâna. Atunci am învăţat că focul arde.
  • pe pervaz, la soare – funcţionează perfect, când eşti tânăr şi ai toată viaţa înainte
  • sub fund – în unul dintre momentele nu chiar cele mai bune ale mele am decis să îmblânzesc un baton de unt aşezându-mă pe el. În afară de ruinarea pantalonilor n-am rezolvat nimic, că cine dracu’ are răbdare să ţină sub cur jumătate de oră o bucată de orice rece ca gheaţa?

Ce-oi mai fi ratat?

16 thoughts on “Muierea untului

  1. metoda de compromis, care imi convine mie, e sa tai o felie foarte subtire de unt (sau mai multe, daca e nevoie) si sa o pui pe paine. dupa aia sa pui painea cateva zeci de secunde la microunde. chiar daca se topeste prea tare. macar e unde trebuie :D

  2. What Sebi said: de ce as incalzi toata bucata de unt daca eu vreau doar cat pt. 2-3 felii de paine? Tai frumos din unt, pun pe felie, incalzesc felia (de ex. pe sandwich maker). Sau de alt exemplu prajesc painea pe plita, si pun untul pe ea cat e calda.

  3. Comentatorii de mai sus sut toti oameni harnici ce isi pregatesc ingredientele, prepara felia la microunde si apoi o mananca. De atunci infulecam 3 paini unse cu unt si nu ma miscam de pe scaun.
    Deci trebuie solutii pentru cei mai puturosi oameni

  4. merge si neincalzit. Razi untul cu un cutit a.i. se intinde suficient de usor.

    Operatiunea trebuie repetata de un nr suficient de mare ca sa fie o solutie nesatisfacatoare.

    La mine a mers si untul pus pe geanta de laptop langa resoul la care ma incalzeam

  5. Se ia una bucata margarina la cutie dreptunghiulara din care se mananca continutul sau se arunca, dupa gust.

    Se spala cutia, se usuca si se pune un unt inauntru (fara ambalaj).

    Untul ‘la cutie’ se tine ori in bucatarie la temperatura camer..bucatariei, ori in camara, daca nu e atat de racoroasa ca frigiderul.

    Untul ‘la cutie’ se consuma in maxim o saptamana, desi se poate si mai mult ca nu se strica daca e gras si tinut inchis.

  6. Bain marie. Daca e nedesfacut e si mai bine dar merge si cu cel desfacut. Iei untul din frigider, il pui intr-o farfurie mai adanca si torni peste ambalaj apa clocotita. Daca incalzesti apa la microunde dureaza destul de putin si ai felia unsa in sub 5 minute. Sau daca ai aragaz il pui in cuptor si dai flacara mare timp de 1-2 minute. Sau il pui in prajitorul de paine si folosesti cel mai scurt timp si cea mai mica temperatura. Ultima e netestata dar ar trebui sa mearga.

  7. Deci se razuieste foarte subtire. Asta o data. Ca untul din zilele astea e mai smecher si se intinde binisor.
    Pe vremuri faceam altfel. Bagam cutitul in ceaiul fierbinte si intindeam untul. Parca scriam cu pana. Si bineinteles ceaiul era usor dubios dupa, insa imi rezolvam problema.

Leave a Reply to Ada Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.