N.B.: Numa’ întreb.
Azi am văzut pe Facebook următorul update:
M-am hotarat: imi fac blog! ;)
Treaba ei – bucuroşi de oaspeţi, aici, în blogosferă. Chiar dacă e doar o altă “piară” în negura wordpreşilor: “eu voi scrie despre lucrurile care imi plac, pe care le fac: promovare, PR, eco, moda, turism si legaturile dintre ele ;)”, zice gagica. Total irelevant. Întrebarea mea e: ce o împinge pe fata asta să-şi facă blogul respectiv? De zis ce are de zis, zice deja. Pe Facebook, unde are peste 500 de prieteni. În comentarii n-am găsit niciun indiciu: vrea doar să facă, pentru că ar avea un cuvânt de zis. Nici ea nu ştie exact. În fine, dară.
Pe mine m-a împins curiozitatea. Bine, tehnic vorbind am avut două perioade în care “mi-am făcut blog”. Prima oară, în aprilie 2005, nu m-am gândit că-mi fac “blog”, ci “site”. Era, însă, WordPress şi era al unui om, cu gândurile, experienţele, părerile, întrebările, răspunsurile şi umorul lui. Acesta e supranumit “cel al cărui nume nu-l vom pomeni acum”. Motivul a fost, la momentul respectiv, distracţia. Voiam să trollez o ţară întreagă şi, de bine, de rău, mi-a şi ieşit într-o oarecare măsură.
Apoi a venit a doua perioadă, cea a blogului pe care tocmai îl citiţi. Iniţial (în decembrie 2006) am luat domeniul şi contul de găzduire pentru că voiam eu neapărat să am adresă de e-mail şmecheră, anume prenume@nume.ceva, lucru pe care l-am şi făcut. După care am început să cochetez cu ideea de a ţine un blog personal (cel dinainte era aşa, un personaj mai mult sau mai puţin fictiv), pas pe care l-am făcut, într-un mult aşteptat final, în noiembrie 2007, totul începând cu fix 10 cuvinte, nici mai mult, nici mai puţin. Dacă m-aţi fi întrebat atunci de ce mi-am deschis blogul, aş fi fost un hipster şi v-aş fi zis că nu e blog, e site personal, l-am făcut pentru mine însumi şi că oricum nu-i citesc pe ăştia mari, că scriu prost şi gen. Dacă mă întrebaţi acum, pot zice că motivul principal a fost curiozitatea şi dorinţa de a mă arăta, de a mă dezgoli. Dorinţa de faimă, de recunoaştere, dorinţa ca cei cinci potenţiali cititori să-mi zică “bravo Ovi, eşti tare coae, aşa frumos ca tine nu mai scrie nimeni!”. Parte din motivul ăsta a rămas şi astăzi: vreau ca numele meu să existe, să rămână scris undeva şi să fie recunoscut într-un grup; am ales ca acest grup să fie cel numit blogosferă.
Sunt curios ce v-a făcut pe voi, ăştia care mai aveţi bloguri, să vi le deschideţi. Aşa, sincer, fie vorba între noi. Parcă n-aş da-o ca leapşă, că nu-mi (mai) stă în fire, însă puteţi să-mi răspundeţi, dacă doriţi şi aveţi plăcerea, ori pe bloguri, ori în comentarii.
Ceva de genul asta scriam si eu cand am citit tweetul tau:)) Suntem intr-un gand.
Eu mi-am deschis prima data blog in mai 2007 din dorinta de a-mi folosi dreptul la replica (culmea, azi ma inteleg cat de cat ok cu persoana respectiva). Dup’aia a inceput sa-mi placa sa scriu, chiar daca la inceput limbajul folosit era romano-englezo-messo-tampita.
vad un troll in josul paginii..ce vrea sa-mi faca?
Nu ma impinge nimic, ma trage. Ma atrage. In alta ordine de idei, si doar posibilitatea de a te atinge e un motiv suficient pentru a deschide un blog. Asadar, oameni buni, blogati! Poate, intr-o zi, veti avea ocazia sa cunoasteti Superbul, o experienta inegalabila in blogosfera romaneasca. Din experienta vorbesc. Serios!
@Mirabela – să te trolleze, evident.
eu mi-am facut blogu’ pentru amor, si nu doar al artei ;) Motivatia mi-a fost sa impresionez si sa agat o gagica la ora respectiva (lucru reusit si regretatla scurta perioada dup-aia), dupa care am dat de distractie si informatie si oameni faini si am prins gustu’ :)
La mine este, oarecum, obligatie de serviciu. Dar imi place, deci, o fac cu placere :).
Eu am mai scris despre asta. Aici. :)
Pentru mine a fost placerea de a scrie. Imi placea si nu aveam unde. Si mi-am spus hopa, exista bloguri.
Cred ca aveam prea multe de zis si nimeni nu ma asculta.
Blogul e doar o arhiva pentru gandurile referitoare la chestiutele mici cotidiene cum ar fi un cantec bun, un articol bun, o poza buna, reactia ta (a ta Ovi)cand intrii in toaleta de la lucru sau la ce iti inspira vremea de afara :)
Ne place sa credem, mai toti, ca ne-am facut din curiozitate, dar noi am fost niste hipsteri printre preteni.
“Acsele! Sa nu pui asta pe blog, da?” spuse un prieten intr-o stare de ebrietate avansata atunci cand se impiedica si cazu pe scari. :))
Eu mi l-am facut in Ianuarie 2008 pentru ca eram tare curioasa cu ce se mananca si pentru ca aveam o placere avida de a scrie (pacat ca imaginatia ma cam lasa balta).
Am trecut prin mai multe utilizari ale blogului, dar momentan il pastrez pentru a impartasi experiente si tot felul de ganduri aiurea cu prieteni, avand in vedere ca nu mai locuim pe aceleasi continente de ceva ani buni.
Adauga si winblog.ro in lista de platforme de gazduire. E gratuit, e romanesc si ofera multe chestii cool cum ar fi domenii multiple, teme, concursuri si premii.
Fa-ti un blog gratuit pe repetent.ro !