De două zile sunt la casa de vară a părinţilor Corinei, într-un loc absolut fantastic, lângă Cheile Sohodolului. Nici nu pot începe să vă explic cât de mişto e să lucrezi la umbră, sub copaci, între piscină şi livadă, fără să se audă absolut niciun zgomot de fond în afară de păsări, pârâul din fundul grădinii şi sfârâitul grătarului.

Şi, în toată binecuvântarea asta, ascult EuropaFM. Altceva se prinde mai greu pe aici – Guerrilla nu se prinde, KissFM, ProFM, ZU sau 21 sunt nişte mizerii sinistre pe care nici nu mă obosesc să le caut, iar Radio Oltenia n-are ştiri naţionale. Da, aş putea să ascult Guerrilla de pe Internet, însă mănâncă bandă mobilă contorizată strict, că-s pe prepaid (că veni vorba, mulţam Dan pentru WiFi şi Vodafone pentru că-s singura reţea care chiar funcţionează la viteză de 3G aici).

Ei, şi cum ascult eu EuropaFM, realizez că ştiu absolut toate melodiile difuzate. Le ştiu de ani şi ani de zile. Shania Twain, Baila Morena, Ricky Martin, Michael Jackson, Puerto Rico, Bere Gratis şi poate, dar numai poaaaaate un Holograf. Aceeaşi muzică pe care dansa maică-ta la Revelion acum 10 ani, în principiu. Treaba e că muzica asta o ştiu tot de la radio, fiind foarte posibil să o ştiu tot de la EuropaFM. Ceea ce înseamnă că în ultimii câţiva ani, postul ăsta de radio a rămas îngheţat în timp. Au trecut pe lângă el mii de melodii, sute de formaţii, zeci de sub-genuri muzicale. E ca şi cum, atunci când au făcut jingle-ul ăla deja clasic cu “cea mai bună muzică din ’80 până azi”, au încetat să mai aducă muzică nouă, “azi” reprezentând, de fapt, ziua în care s-a făcut jingle-ul.

Oare când vor schimba muzica? Oare muzica asta, cu care am crescut, a devenit deja o clasică? Asta o fi, pentru mase, singura alternativă la “dance”-ul ăsta nou, românesc? Oamenii ăştia sunt conştienţi de anul în care ne aflăm sau trăiesc un Groundhog Day continuu, limitat doar la lumea lor?