Sacrificiul suprem al porcului…

…este să fie delicios în cinstea păcatele noastre culinare. Iar astăzi, de Ignat, porcii din întreaga Românie îşi servesc ultima masă, urmând a deveni prilej de burtă plină şi de mâini unsuroase pentru, probabil, toţi românii. Sau, vorba clişeului, un prilej de bucurie pentru întreaga familie.

Eu am participat la o singură pregătire a porcului, când eram foarte mic. Ce-i drept, au avut bunicul şi tata milă de mine şi nu m-au trezit chiar la momentul cheie al Ignatului, ci abia apoi, când “Ceauşescu” (aşa-l chema pe porc, se întâmpla chiar în anii imediaţi revoluţiei) era deja pârlit. Cum ar veni, numai bine pentru tăierea codiţei. Probabil că dacă l-aş fi cunoscut înainte de Ignat, aş fi fost reticent în a-i mânca slănina, însă aşa, nici porc n-am tăiat, nici gura nu-mi miroase. De atunci cred că îmi place porcul mai mult ca orice pe lumea asta (dacă voi avea vreodată un porc, am să-l alint “sac de bacon”, mânca-i-aş eu ceafa lui de scump ce e el).

Legat de Ignat, azi, MarketOnline.ro, magazin serios de IT, au dat în mintea românului. Evitând elegant îmbulzeala generală generată de un Black Friday importat şi plin de E-uri, oamenii ăştia rămân naturali şi neaoşi, sărbătorind în schimb “Ignat Day“. Un prilej de bucurie pentru toată lumea, o zi în care toate preţurile lor se autoflagelează în cinstea păcatelor noastre electronice. Câteva dintre preţurile astea chiar întrec rău măsura, nenorocindu-se până la jumătate.

Iar partea cea mai mişto… au ca premiu pentru unul dintre cumpărătorii de azi un porc întreg, de-adevăratelea. La alegerea câştigătorului dacă-l vrea gata “aranjat” sau dacă preferă să-l cunoască şi să-l privească în ochi în timp ce respectă tradiţiile româneşti. Personal, l-aş prefera gata pregătit, că îmi place să mănânc, nu să mă joc cu mâncarea :)

6 thoughts on “Sacrificiul suprem al porcului…

  1. Un tip il ajuta pe un taran sa descarce fanul din caruta. La un moment dat, vede umbland prin curte un porc cu un picior de lemn. Asa ca ii spune taranului:

    – Hei, ai vazut porcul ala cu un picior de lemn?

    – Da, e al meu.

    – Si cum a ajuns sa aiba picior de lemn?

    – Stai sa vezi, e o poveste mai lunga. Intr-o zi, eu si nevasta-mea ne aflam in pat, cand porcul a venit si el si s-a suit in pat. Bineinteles ca noi ne-am dat jos din pat si am iesit afara. Chiar atunci, insa, a explodat soba si toata casa a luat foc. Daca n-ar fi fost porcul asta, acum am fi fost morti amandoi.

    – Inteleg ca porcul si-a pierdut piciorul in foc, atunci.

    – Nu, de fapt trebuie sa-ti spun alta poveste: intr-o zi ma intorceam acasa si pe drum, din greseala, am cazut sub caruta, roata mi-a prins piciorul si nu mai puteam iesi de acolo. Numai ca porcul a venit si a impins caruta, asa ca am scapat iar cu viata.

    – Bine, dar totusi, spune-mi, cum a ajuns porcul sa aiba picior de lemn?

    – Ei, cum sa-ti spun, un porc asa de dragut ca asta, nu-l poti manca tot odata…

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.