Poveşti de criză

“M-am şi mirat, că au ieşit pe plus cu nunta”, zise nenea taximetristul, depăşind un alt taxi pe lângă Hotel Continental. Discuţia începuse de la faptul că atunci când o duce la servici pe fiică-sa, pe la mall e înghesuială. “Nici n-a fost nevoie să îi ajutăm cu mulţi bani. Aproape şi-au plătit singuri nunta”.

Taximetristul ofilit la faţă, de vreme şi ţigări, lasă să se înţeleagă că soţia lui, mama fetei, e casnică. “A dat 76 de milioane pe rochia de mireasă. Am zis şi io că era scump, dar ce era să faci, că fata a zis că ea vrea rochie de mireasă, nu orice cârpă”. Fata lucrează la stat: are un job la primărie şi unul la universitate. “Nici măcar nu ne-au lăsat să plătim noi decât muzica. Da’ a fost frumos, că a venit Costel Busuioc să le cânte valsul mirilor. Şi a mai venit un violonist care a cântat muzică frumoasă, a venit cu nevastă-sa care cântă la clape şi la voce. N-a fost aşa scump, 500 de euro. Dar a fost frumos. De abia aştept pozele şi filmările. Încă nu-s gata, că durează mult, că sunt profesionişti. Au costat 1300 de euro fotografiile.”

Casă de piatră, zic şi eu într-un final, aşteptând leul rest de la o cursă de alţi 9.

9 thoughts on “Poveşti de criză

  1. :)) lasă, nimeni nu-i perfect :))

    Oricum, era aşa, în glumă tema, că toată lumea se lamenta despre noul Google Reader. Acu e la loc, nădăjduiesc că asta făcută de mine e OK şi pe IE :)

Leave a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.