Conceptul de sânge albastru se referă, evident, la nobleţe. Dar dacă numele ăsta a fost inventat de un om cu ceva formă ciudată de daltonism? Aşa ne întrebam într-o minunată seară de sâmbătă seară, cu un pahar de vin şi tot felul în faţă.

Uite, să presupunem că e un duel între doi nobili din ăştia. Mă rog, că era, că vorbim de Evul Mediu sau când mama naibii se duelau oamenii. În fine, un duel public. Şi se omoară între ei nobilii ăştia, iar un spectator daltonist (la primul lui contact cu sângele) îşi dă coate cu tovarăşul lui de pahar şi zice:

– Ia uite frate, ce sânge albastru are ăsta!
– Care albastru, eşti prost? E roşu, toată ziua!
– Lol, da, roşu ca ceru’, hahaha.

Aceasta, dragii mei, e istoria termenului “sânge albastru”. Săptămâna viitoare, împerecherea la peşte.