Mă uit la Românii au talent pentru prima oară – nu pentru că aş fi eu hipster, ci pentru că asta a fost prima oară când am fost aproape de un televizor de când a început emisiunea. Am şi votat, ca să nu ziceţi că m-am uitat degeaba, fără să bag niciun ban în buzunarul ProTV.

Tocmai a trecut momentul “ce ai face cu banii dacă i-ai câştiga?”. Nu ştiu câţi bani sunt, dar mi se şopteşte în cască suma exactă “o sută şi ceva de mii” – nu ştiu dacă de lei sau de euro sau de dinari. În fine, nu contează; ce contează e ce ar face concurenţii.

Unul ar dona banii nuştiucărei cauze, altul ar da banii industriei barurilor, altul ar plăti 1000 de borcane de lacrimi de ţigancă pentru norocul virginelor poporului român.

Nimeni – dar NIMENI – nu ar zice ceva sincer. Fraţilor, sunteţi români. Chiar şi cu talent, sunteţi români. Muriţi de foame atât de tare încât o ardeţi pe la televiziunile private, sunt absolut 100% sigur că, dacă aţi avea 100.000 de ce monedă vreţi voi, mai întâi v-aţi pune viaţa la punct, apoi poate v-aţi ajuta rudele de gradul I şi II să plătească o rată, abia apoi aţi da de băut şi restul de 100E i-aţi dona unei cauze nobile. Nu există român care să treacă de la spălat maşini – sau pahare sau website-uri sau orice – la 100.000 de euro şi să îi arunce pe fereastră pentru o cauză mai bună.

Sau, mă rog, poate o fi unul, dar nu TOŢI. Nu ABSOLUT TOŢI FINALIŞTII de la o emisiune cu talente.

IMPOSIBIL, dragilor.