Într-un univers paralel

Dezbăteam după-amiază cu Hoinaru şi George o problemă interesantă: ce-ar fi dacă unele manele ar fi cântate şi de mândri membri ai clasei muncitoare, cu venituri medii sau chiar mici.

Şi în momentele alea am hotărât: voi face o compilaţie de manele modeste. Probabil că nu audio, da’ măcar o copertă de CD tot fotoşopez. Gândiţi-vă: un CD cu copertă colorată, cu “grafică” ieftină, cu un cetăţean de etnie alternativă în prim-plan şi două doamne dezbrăcate la lenjeria goală. Cum sunt şi cele de acum, de altfel, doar că cetăţeanul nu are lanţuri de aur, ci de argint (sau eventual o cruciuliţă de lemn cu şnur de piele), iar doamnele sunt mai bine hrănite decât şi-ar fi dorit.

Iar pe spate, spicuiri din versurile melodiilor de pe CD:

Chef de chef şi o parte considerabilă din banii mei / îi dau pe femei, vin de masă şi medicamente
Cine-i şeful bonurilor de masă?
Eu sunt adjunctul şefului şefilor
Poate dacă ploaia va cădea / şi din cer n-or să mai cadă lacrimi
Cine n-are noroc n-are / Trage-un loz, banu’ dispare
Duşmanii-mi poartă pică / şi-s peste valoarea mea
Cine e numărul şase?
Sună telefoanele ca dracii / şefii au nevoie de mine şi sâmbăta

Dap. Facem.

One thought on “Într-un univers paralel

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.