Postul ăsta e inspirat de cel al Crinei, pe care vă doresc să-l citiţi.
Comand online des – cel puţin o dată pe lună. Se poate să fiu dependent de cumpărăturile online. Am luat numai anul ăsta o cafetieră, o imprimantă, maus plus tastatură, filme, un uscător de păr, un Kindle, un aparat de tuns, două perechi de căşti, un monitor şi – chiar azi mi-a ajuns – un CD cu Alifantis. Mă rog, diverse mofturi plus plicuri, contracte, diverse, toate venite prin curier.
Ei, am avut ocazia să mă întâlnesc cu mai multe situaţii cel puţin interesante de-a lungul istoriei recente:
– curierul de la DPD m-a sunat în două rânduri să-mi zică “nu aşteptaţi până după ora 20, să termin tura? Că tot acolo stau şi eu, suntem vecini”. Nu, la ora 20 nu e oră la care să stau după colete. Poate-s plecat, poate dorm, poate-s beat şi dansez în chiloţi în bucătărie.
– un Urgent Curier, chiar săptămâna trecută, a insistat să cobor la maşină, că e plină maşina şi nu i se închide. La -5 grade, că altă treabă n-am de făcut decât să mă îmbrac să cobor după un plic.
– un Cargus, mai demult, m-a întrebat dacă nu vreau să cobor eu, să nu mai urce el. I-am zis că nu, m-a întrebat de ce. I-am zis că nu pot coborî, că n-am pantaloni uscaţi şi nu pot coborî în tanga. Au urmat câteva momente de linişte şi a zis că urcă el. Bineînţeles că aveam pantaloni pe mine, însă puteam să fiu beat şi să dansez gol în bucătărie, de exemplu.
– cel mai mişto a fost când i-a venit Corinei ditamai espresorul. A sunat-o curierul (nu ştiu de la ce firmă) şi i-a zis să vină ea în faţă la Sala Olimpia (care-i la două intersecţii şi-un semafor distanţă), că el nu găseşte adresa. Şi scumpa mea Corina a plecat, spăşită, după espresor, şi l-a cărat pe stradă şi pe scări şi peste tot. C-aşa-i în tenis.
Ideea e simplă: comand online pentru că îmi e lene. Sunt comod. Sunt un prinţişor. Dacă aş putea comanda vin şi apă minerală, şi şpriţul mi l-aş comanda de la computer, ca pe pizza. Serios, e o comoditate care mă bucură nespus şi mi-aş dori să se adopte cât mai mult de cumpărătorii români, ca să înceapă şi alte produse să fie vândute online, nu doar electronice şi ţoale. Iar în momentul în care plătesc o taxă de comoditate, în momentul în care taxa aia de comoditate pleacă fain-frumos la firmele de curierat şi, la sfârşit de lună, în buzunarul omului care mă sună să cobor în şlapi să ridic un amărât de plic, mă aştept să mi-l aducă la uşă, că de aia scrie pe colet “apartamentul 11” şi nu “în faţă, la trotuar”.
Tin minte ca odata de-a soarecele si pisica vreo 3 zile cu un Fan Curier, ca ala ba avea treaba, ba nu stiu de ce nu putea sa vina, ba alte motive.. si in final in loc sa vina el la mine, ne-am intalnit prin oras pe undeva.
Am patit-o si eu cu Fan. M-au sunat intr-o zi pe la 3 si nu eram acasa, eram la un interviu. I-am zis daca poate sa revina dupa 5 si mi-a spus ca nu mai are drum prin zona, ca atunci avea mai multe colete pentru zona aia. Si nu mi-l aducea acasa, trebuia sa trimit pe cineva sa il ridice din fata de la Pret-a-manger. Dupa 2 zile m-am dus la sediu la ei, am mers pe jos cativa km pana i-am gasit (pitulati mult dupa Praktiker).
Si eu comand… In ultima vreme toale, dar si diverse ustensile de bucatarie. Doamna secretara de la firma noastra ma crede probabil usor dezaxata – mereu trebuie sa-mi puna pe birou chestii (incerc pe cat posibil sa le platesc in avans, nu de alta dar niciodata nu ma gasesc curierii pe aici si – evident – uit sa las banii).
Azi mi-a sosit o bluza albastra uber cute, ieri niste casti d-alea pufoase de pus pe urechi ca sa tina de frig, alaltaieri o umbrela. Fun, huh? :))))
In Romania nu am avut probleme de genul, in Germania in schimb e un pic ciudat sistemul.
De ex. daca nu esti acasa, iti lasa pachetul la.. vecinul/vecina. Si un biletel in posta:
“Ba ti-am lasat pachetul la cuterica.”
Mai exista si un concept interesant de “cutii postale” pentru pachete. Daca ai asa ceva, vine curierul fain frumos, iti lasa pachetul in cutie si il ridici de acolo oricand la orice ora (primesti un fel de card).
Si eu am patit-o. Cu Otto, cu Fan, cu DHL. Colete de milioane de lei lasate aiurea, colete pierdute, colete dupa care ma chemau pe mine in partea aialalta a orasului. Eu is in razboi cu ei :)).
Eu din pacate am patit astfel de lucruri ( majoritatea la onix, la trecere) de circa 4 ori in ultimele 6 luni. ma gandesc serios sa-mi iau bata de baseball la mine, un pepper spray si poate si un pistol. is cretini soferii astia nesimtiti, mai ales ca eu sunt cu un cariucior, cu un bebelus. ii doare in cur. Daca nu vin cu 90/h pe banda 1, vin pe 2 chiar daca banda 1 e oprita. sunt total dezgustat, pana acum i-am injurat, de acum voi trece la fapte, sa-i puna dracu` sa coboare … totodata – sugestie politiei : vreti sa va faceti targetul de carnete suspendate pe o luna intr-o singura zi? stati la panda la trecerea de la onix, aia de pe grivitei. veti fi angajatii lunii.