Cât ne mai furăm căciula?

Cică absolvenţii de liceu se plâng că cel mai recent examen de la Bac a fost cam nasol.

Profii sunt naşpa, că nu ne lasă să copiem. Ba mai mult, “decât să ne scoată afară, ca şi la română, mai bine am stat liniştiţi şi am scris cât am putut”. Deci, practic, dă-o dracului de normalitate în care copiem de rupem, mergem la Bac cu mâna-n cur că oricum “am dat protocol, sigur te lasă să copii (sic)” şi cea mai mare problemă a noastră din săptămâna Bac-ului e că, după 4 ani de liceu, într-un final tot suntem obligaţi să ne trezim de la ora 8 dimineaţa, ‘tu-i mama ei de şcoală. Mai bine facem un compromis şi facem o nefăcută: riscăm să scriem doar ce ştim, fără să trişăm, ca şi cum am trăi într-o ţară ca afară, poate-poate dă Dumnezeu să trecem şi săptămâna asta cu bine, să putem merge să ne-mbătăm la mare, că merităm, săracii de noi, după aşa un examen greu.

“Profesorii au fost foarte răi, nu ne-au lăsat deloc să copiem” zice un puşti. Se plânge de camerele de supraveghere. E ca şi cum cineva, undeva sus, ascuns în umbră, ar vrea ca următoarele generaţii de copii să înveţe mai mult şi să continue în viaţă pe propriile merite. Doamne fereşte, aşa ceva în România? Ruşine, cum distrugeţi voi 21 de ani de democraţie. Pentru asta am murit noi la Revoluţie, ca să trebuiască să mai şi învăţăm ca să terminăm un liceu?

Citeam ieri că au fost daţi afară o grămadă de elevi din toată ţara. Au încercat să copieze cu nesimţire – unul de la altul, de pe fiţuici, din cărţi, chiar şi de pe ceva ceas care citeşte documente. Atât la liceu, cât şi la facultăţi, se pune mult prea mult efort pentru a copia. În ultima lună, recuperând examene cât pentru trei ani, mi-a fost dat să văd o grămadă de metode de copiat: cu handsfree, de pe telefon, de pe fiţuici, cu schimb de foi, cu sisteme de pârghii pe sub mâneci, chiar şi cea mai ingenioasă metodă pe care am văzut-o până acum: metoda cu sticla de suc (dacă există interes, o pot descrie altădată). Într-un fel, dacă eşti prost de puţi şi chiar nu poţi pricepe ceea ce înveţi, înţeleg dacă încerci să copiezi, că oricum la un moment dat renunţi. Însă în momentul în care depui mai mult efort pentru a copia decât pentru a învăţa, dacă prima prioritate e să îţi faci fiţuică şi sisteme de copiat invizibile, dacă ţii “a învăţa” şi “a scrie doar ce ştii” doar ca soluţie alternativă, secundară, atunci undeva în ultimii 20 de ani s-a greşit crunt.

Citesc că, într-un liceu din Hunedoara, s-au dat afară 111 din 159 de elevi. Asta înseamnă 70%. Adică 7 din 10 elevi. Mai concret, gândiţi-vă că o clasă normală are cam 30 de elevi. Din ăştia, 9 sunt “tocilarii clasei” care vor face o facultate bugetată, iar restul de 21 sunt cei care au copiat şi au fost daţi afară. Ăsta este nivelul la care suntem acum.

Problema nu e că ăia 21 sunt proşti. Problema e că au aceleaşi aşteptări ca restul 8. “Vreau să mă fac [avocat/ doctor/ jurist/ turist/ jurnalist/ relaţionist internaţionalist/ comunicaţionist/ puţopalmist/ informaticianist], chiar dacă din cauza profesorilor răi sunt obligat să scriu doar ce ştiu şi, în cazul ăsta, nu ştiu dacă iau 5″. Deşi n-ar strica şi câţiva instalatori în plus, câţiva electricieni, câţiva baschetbalişti, câţiva pictori – la CEVA anume tot trebuie să te pricepi mai bine decât la carierele astea cool.

Mă bucur că se iau măsurile astea la Bac. De asemenea, mă bucură ştirea zilei, cum că se restricţionează numărul de locuri din facultăţi şi se scot locurile cu taxă (hotnews, via Orădeanul). Universităţile nu trebuie să aibă rol de tiparniţă de diplome pentru orice ţăran. Dacă vrei să faci o facultate, înveţi. Înveţi să intri şi înveţi ca să o termini. Plăteşte statul, însă trebuie să fii bun. Trebuie să fii elită. Să fii între ăia primii 50 de candidaţi – ne trebuie spuma. Facultatea nu trebuie să existe pentru a servi studentul în obţinerea unei diplome, ci studentul trebuie să existe pentru a se dezvolta şi a-şi aduce aportul la cercetarea şi dezvoltarea din cadrul facultăţii.

Măsurile astea, oricât de întârziate ar fi ele, sunt un pas înainte. Mai urmează eliminarea în totalitate a admiterii la facultate pe bază de dosare şi ne-am scos: în 20 de ani, copiii vor şti din nou că, de fapt, “cunoştiinţe” se scrie cu un singur i.

20 thoughts on “Cât ne mai furăm căciula?

  1. Da da gândește-te că în anumite regiuni ale țării se copiază pe rupte(vezi Oltenia și Moldova) aceștia intrând la facultăți bune necinstit, zic eu, și elevii care chiar învață și se străduiesc să ia o nota cât de cât acceptabilă, sunt ținuți din scurt de către profesorii care ar fi trebuit să-i ajute… Ziceți că polițiștii sunt proști, asta pentru că majoritatea sunt olteni, care intră în școli folosindu-se de îngăduința profesorilor.

  2. Vad ca aici ai scris despre elevi, despre profesori ai de gand sa faci un articol? Despre comunistii care sunt la conducerea scolilor/facultatilor si iti spun pretul trecerii clasei in fata celorlalti colegi de clasa si nu numai despre ei, despre randamentul sistemului de invatamant roman combinat cu stilul de viata roman care iti da cateva zerouri dupa virgula.

    ps. Iti dau dreptate la ceea ce ai scris dar parca ai scris din perspectiva unui profesor care cere bani copiilor pentru a trece clasa si inca nu isi da seama ca greseste, crede ca asa e normal.

  3. @George: înseamnă că dacă aş scrie despre şoferii care zic “mi-a dat amendă prostu’ pentru că conduceam cu 140 în oraş” aş scrie din perspectiva poliţistului care cere şpagă şi nu a unui co-participant la trafic?

  4. În plus: despre profesori n-am acum ce să scriu – scriam despre elevul care a declarat public că “profesorii-s de căcat, că io n-aveam de fapt chef să învăţ şi uite muiştii cum mă obligă să scriu ce ştiu, nu ce am pe fiţuică”, despre elevul care se bazează pe sistemul ăsta corupt pentru a merge mai departe, FĂRĂ SĂ FACĂ VREUN EFORT SĂ TREACĂ EXAMENUL PE BUNE.

  5. Eu sper sa se continue tot asa si sa nu fie doar un foc de paie. Altfel ne miram in continuare de ce statisticile arata ca avem tot mai multi tineri analfabeti.

  6. @Alex (cel care uraste oltenii): Ovi tocmai ti-a dat un exemplu din Hunedoara. Las-o mai moale cu “regionalizarea”. Toata tara-i dupa acelasi model. Invatamantul universitar a fost viciat de modificarea procedurii de admitere din examen in depunere de dosar lasand totul pe umerii Bacalaureatului care asa cum stii se lua exact cum povesteste Ovi.

  7. Treaba e ca despre profesori nu ai spus nimic, de aia am spus ca scri din perspectiva unuia. Toata treaba e ca, din punctul meu de vedere, vina nu-i prea apartine elevului, poate in foarte mica masura, intrebarea e: cam cine l-a trecut pe el clasa a 12-a daca el nu stie nimic, absolut nimic? Crede-ma ca avem in tara asta jeguri de profesori, si am tot dreptul sa ii numesc asa, care vin si ne vorbesc noua despre etica, moralitate si despre faptul ca nu ne facem datoria de elevi, cand ei fac exact inversul lucrurilor despre care ne vorbesc, unii dintre ei, nu neaparat tineri, neavand habar despre ceea ce presupune meseria asta de profesori, ei cred ca mistoul in fata clasei, notele mici (la sfarsitul semestrului note de trecere) si superioritatea de genul jmenului “bai sunt profesor, am dreptate mereu, esti prost, stai jos!” este un lucru benefic pentru elevi.

    E adevarat, poti invata intr-o scoala din Romania si sa iei note de 10 pe merit, insa asta presupune meditatii intense, iar meditatiile presupun bani, bani care pe la noi lipsesc in mare parte.

    Parerea mea e ca cei de la conducere ar trebui sa se uite in primul rand in propria ograda, la profesori si mai apoi sa spuna ceva despre elevii care ai fost obisnuiti sa dea spaga inca de la gimnaziu.

  8. Mai, Ovi, mai, chiar tu te-ai apucat sa ii critici pe tinerii care copiaza la bac! As vrea sa iti amintesti cum a fost cand ai dat tu BAC-ul! A, facultatea ai reusit sa o termini?

  9. @Lindval: e o diferenta intre a copia la BAC si a te bucura ca n-ai fost prins si a copia si a te revolta cand ai fost prins de parca ti s-ar fi incalcat un drept.

    ps: ca sa ai voie sa ii critici pe copii astia, cam ce conditii ar trebui sa indeplinesti? (dupa criteriile tale)

  10. @George: există o diferenţă de la şcoală la şcoală, de aia la Bac nu contează notele din anii precedenţi, ci performanţa ta de atunci, din acele momente.

    Profesorii îi trec pe diferite criterii şi îi duc până la Bac. Nu contează dacă pe bani sau pe pile sau pe merit sau doar profu’ e prost. Contează că Bacul e acelaşi pentru absolut toată lumea şi are rolul de a tria o generaţie întreagă de adolescenţi. Nu ai făcut şcoală bună? Asta este, faci cât poţi. Ai avut profi proşti, dar te-a interesat mai mult? Foarte bine, iei 10.

    La şcoala de şoferi nu te întreabă nimeni dacă ai avut instructor prost sau dacă i-au lipsit câteva pagini cărţii din care ai învăţat semnele – dacă iei 22 de puncte iei şi permisul, dacă nu, nu.

    În plus, “scri” se scrie cu doi i.

    @Lindval: BAC-ul l-am dat fără să copiez. Am învăţat două săptămâni şi am luat nota pe care am meritat-o. Am dormit aşa cum mi-am aşternut şi pe perioada liceului, şi pe perioada facultăţii. Da, am reuşit să termin o facultate – fun fact: chiar astăzi. accept felicitările prin e-mail sau SMS.

    Am să te rog să răspunzi întrebării Crinutzei: ce condiţii trebuie să îndeplinesc ca să îi critic pe copiii ăştia?

  11. Din comentarii reiese că forte mulţi … nu au citit titlul!
    E ca la fotbal: ne-au dat gol în minutul de prelungire. Dar, de ce nu conduceai tu cu 3 l 0 în cel moment?

  12. @george: stii de ce profesorii trec clasa copii care sunt bata?

    citez ce mi-a spus profa de bio cand era sa raman corigenta acum multi ani. stateam in fata cancelariei in ultima zi de scoala tremurand ca o spagheta, cand iese si imi spune sa nu mai stau ca m-a trecut oricum. cand am intrebat-o cum asa, mi-a zis: “nu ma joc cu destinele voastre. daca e sa te arzi, te arzi pe carca ta si pe ce (nu) ai invatat cand va fi momentul”

    sunt profesorii de vina ca nu invata copiii? categoric NU. astia tre’ sa invete ca sa faca ceva cu viata lor si sa nu ajunga retarzi precum 90 din populatia noastra

  13. @Ovidiu: nu te cunosc asa de bine, asa ca te intreb cand ai terminat liceul?

    Da ai dreptate, se scrie cu doi de “i”, punctul meu forte nu e limba romana, 50 % vina mea, restul de 50% ii revine sistemului de invatamant romanesc si profesorilor.

    @haolica: si esti de acord cu modul de gandire al acelei profesoare? Adica… n-are nimic daca sunt analfabeti si nu stiu sa citeasca, nu e vina mea ca ei intra in bac, cu toate ca ei nu stiu absolut nimic.

  14. @George: acum şapte ani.

    Vina ta pentru cei doi “i” e 100% a ta. Eu am făcut şcoală în acelaşi sistem mizer. Nu ştiu câţi ani ai tu, însă sunt sigur că, oricâţi ai avea, pot să-ţi dau multe exemple de oameni care ştiu scrie, ca să nu poţi da vina pe generaţie.

    Gramatica e materie obligatorie în orice şcoală. Ţi s-a predat – deci profesorul şi-a făcut treaba. Mai departe e treaba ta. Poţi învăţa ce ţi se predă, poţi citi mai mult decât manualele, poţi folosi logica, poţi face multe. Şi eu am avut profesoară de limba română (nu de sport sau lucru manual!) care spunea “căşi” în loc de “case” – asta nu înseamnă că eu voi face la fel.

    Da, şi profesorii au vina lor în unele situaţii, însă eu vorbesc despre elevii care se culcă pe o ureche că “profesorii sunt de vină” că ei sunt proşti. Nu, profesorii nu sunt de vină – există nenumărate surse de informaţie pertinentă, chiar dacă ai un dobitoc la catedră. De aia ţi se cere să citeşti încă din copilărie – nu ca să te minunezi de povestea lui Moromete şi de cât de “şhukar” era el, ci ca să afli că “afli” se scrie cu un singur i, iar “scrii” cu doi. Ca să îţi formezi o gândire, un vocabular şi o coerenţă în exprimare. Asta dacă ai intelectul necesar, după cum scriam şi în articol. Dacă nu, cineva oricum trebuie să ştie să-mi schimbe broasca de la uşă sau să-mi pună garnitură la ţeava de apă caldă. Meseria-i brăţară de aur, chiar dacă nu “şti să scri”.

  15. Copiii nu au cum sa fie responsabili daca nu sunt invatati sa fie responsabili. Modelul cel mai important de responsabilitate il iau de la parinti, care ar trebui ei insisi sa fie un exemplu de disciplina, implicare, perseverenta. Nu incerc sa arunc totul pe spatele parintilor, insa e greu sa te astepti ca un adolescent de 14 sau 18 ani, care e preocupat de relatiile cu prietenii, sa aiba atata autodeterminare sa se apuce singur de invatat, daca nu a fost incurajat, sprijinit, invatat sa faca asta inainte. Eu observ o mare dezimplicare din partea parintilor, mai ales dupa ce copilul are 13 ani, un fel de retragere dezamagita din viata copilului, care “sa faca ce vrea el, nu ma mai intereseaza”. Si asta cred ca are un mare impact asupra copiilor.

  16. Mintea de roman!
    In centrele unde profesorii au fost corecti si intradevar au fost incidente pentru ca nu au fost lasati sa miste,sunt considerate avand elevi slabi.
    Ca un simplu cunoscator pot sa declar ca acesti olteni si moldoveni presarati prin toata tara cu medii mari si pregatire de 4 clase sunt o mandrie pentru patria asta.
    Sunt student si toti absolut toti colegii mei olteni copiaza.Din 30 nu exista unul sa invete.Asta spune tot.

Leave a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.