Parc-am fi fraţi

Zilele trecute căutam de disperat cadouri pentru cei dragi, pentru că – nu-i aşa? – spiritul Crăciunului. Iau eu câte o treabă pentru toată lumea şi rămâne pe listă frate-meu. Ce să-i iau io? Ştiu, merg la sigur cu muzică. Şi-i iau ultimul CD al lui Muse.

L-am spart cu asta, clar.

Sun gagica să-i zic cât de mega-inspirat am fost (că doar fratemeleu e cel puţin la fel de fan Muse ca mine), gagica stă două secunde şi apoi zice “dar stai să vezi ce ţi-a luat el!”.

Îi zic mamei cât de mega-inspirat am fost, mama stă, se uită la mine şi zice “da, fain” şi schimbă subiectul.

Vine şi seara de Ajun, vine Moşu’, despachetăm cadourile, fratemeleu îşi desface cadoul, vede CD-ul şi rămâne interzis. Un “…mersi…” timid şi atât. Mă ia cu transpiraţii: să nu fie la fel de fan ca mine? Aia e, să vedem ce am eu.

Şi desfac şi eu cadoul de la frate-meu.

Ca fraţii.

18 thoughts on “Parc-am fi fraţi

  1. tot pentru @bucifal: de mepetreiuri a auzit tot fraieru ca tine. Asta o fost o chestie de suflet. Ma-ntreb daca tu stii ce-i aia, mai fraiere.

  2. acelasi lucru patesc eu cu mama. daca nu ne consultam inainte, in seara de Craciun ne dam seama ca ne-am luat aceleasi cadouri :)). Am hotarat sa ne consultam dupa ce 3 ani consecutiv ne-am cunmparat acelasi lucru.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.