Din prima clipă în care o vezi te atrage. Îţi atrage privirea şi-ţi suceşte minţile, pur şi simplu. Nu vrei decât să o cunoşti, să îţi vorbească şi să îi vorbeşti. Poate să dansezi cu ea, poate să cânţi cu ea, poate să o ţii de mână. Poate să o săruţi, poate să îi pui o mână pe ţâţă, poate să te încolăceşti în ea, poate să vă petreceţi cei mai frumoşi ani ai tinereţii împreună.
După care o abordezi. Ieşiţi la un suc, vorbiţi o oră, două despre tine şi mai ales despre ea, o complimentezi, dar nu uiţi să te lauzi şi tu, subtil, cu cât de meseriaş eşti tu în orice domeniu vreodată. Vă plimbaţi o oră, două, pe malul Begăi, respirând aerul ăla curat de octombrie şi îi povesteşti porcării de când erai tu mic şi te băteai cu băieţii. Ajungeţi în faţa casei ei, te apropii de ea, te uiţi în ochii ei mari şi-i şopteşti suav “vreau să mă aflu pe tine”. Te acceptă şi eşti sigur că l-ai luat pe Freddie Mercury de un picior.
Minutele petrecute cu ea se fac ore, zile, săptămâni şi luni. În tot acest timp realizezi că nu e chiar aşa mişto pe cum credeai: dacă nu se machiază e urâtă ca foamea, dimineaţa îi pute gura a bere şi ţigări Bond, e mult mai proastă decât apreciai în momentele în care tot ce doreai era să o scobeşti şi, deşi are picioarele alea între care ai vrea să mori, nu se descurcă nici în pat nici măcar cât grasa aia beată pe care ai agăţat-o cu un an înainte în barul ăla întunecat, te-a dus acasă şi a doua zi nu mai ştiai cum o cheamă, dar o înjurai că stă în celălalt capăt al oraşului şi te-a costat taxiul 20 de lei.
Ce faci? Evident, îi dai papucii. Problema e că vin sărbătorile de iarnă, iar tu eşti un suflet destul de bun, şi după vremea petrecută împreună ai ajuns să ţii puţin la ea, chiar dacă doar ca la un amic, un tovarăş de băutură. Aşa că nu poţi să o laşi singură chiar de Crăciun şi Revelion. Pentru că proasta o să plângă, o să te sune noaptea şi o să te înjure, după care o să-şi ceară iertare şi o să te vrea înapoi. Aştepţi, deci, să treacă sărbătorile şi îi spui.
Ei, în toată metafora asta (care nu reflectă relaţia mea curentă, deci nu vă panicaţi, suntem bine, ne iubim mai tare ca-n prima zi; de asemenea, nu e vorba nici de vreo relaţie mai veche, chiar dacă timpii sunt similari, e o coincidenţă :) ), eu sunt băiatul, nişte alţi oameni sunt proasta, iar sărbătorile sunt pe cale să se sfârşească, spre bucuria mea nemărginită.
Dar pe profilul de myspace de ce te=ai trecut single? Sau asta e doar pentru fanele Hobo Sapiens? :P
Le urez un mars la gara persoanelor alea proaste! Asta ca sa fiu in ton cu ultimele discutii si jigniri.
Apreciez ca iti apreciezi fostele cat imi apreciez eu fostii :D