Daca ar fi sa am vreun motiv bine intemeiat ca sa va urasc pe voi, bucurestenii, ar fi ca ii primiti pe Faithless in orasul vostru aproape anual.

In 2007, cand i-am vazut prima oara pe Faithless, am ramas perplex. Asa concert bun nu mai traisem veci. Eram tot aici, la Sziget, in fata scenei principale, impreuna cu alti aproximativ 75.000 de oameni si saream, devenind unul (si asta cu probleme de somn). Timp de trei ani de zile dupa acea zi am declarat sus si tare ca Faithless au facut cel mai frumos concert pe care l-am vazut vreodata, iar acum stau ferm in spatele acelei declaratii. Doar ca inlocuiesc concertul de atunci cu cel de aseara.

Altfel, ziua de ieri a inceput in forta, treziti fiind de tipetele unui om care nu dorea sa fie dus la politie. Din cort am auzit cum ca ar fi furat ceva. Cand am iesit din cort am observat si ca era negru, deci mai intai ne-am cautat de rani prin injunghiere si abia apoi de telefoane. Hahaha, ce gluma rasista am facut. Hai ca-s simpatic.

Dupa ce ne-am trezit bine, eu si Corina am descoperit coltul presei. E… ceva special, e alta lume aici. Au scaune agatate in copaci, au ventilator care da racoare in aer liber, au sucuri si vinuri la – atentie! –
pahar de sticla (un lux pe care, aparent, ti-l poti permite doar in anumite zone VIP bine delimitate), plus cele mai curate WC-uri pe care le poti gasi pe insula asta. Daca voi ave vreodata WC-ul meu, vreau sa miroasa ca astea.

Ziua am continuat-o in forta cu Besh o droM, niste unguri pe care as putea sa-i descriu ca fiind un fel de copil facut de Gogol Bordello cu Zdob si Zdub, doar ca putin retard: au cantat un fel de muzica de nunta cu sintetizatoare, bongos, solo-uri de chitara, smecherie si shukareala. Doar ca mai putin profesionist decat m-as fi asteptat de la o formatie de talia lor (in Ungaria sunt foarte cunoscuti si foarte iubiti). Dar cine stie, poate-s doar eu asa si nu le inteleg cultura.

Dupa Besh o droM am descoperit… spritul! Am descoperit ca, dupa ora 17, e o alternativa minunata la bere: nu mai e destul de cald cat sa poti bea bere, dar te loveste repede. Asa ca am servit cateva pahare si am plecat, catinel, spre The Specials.

In alta ordine de idei, una dintre chestiile pe care vreau sa le fac inainte sa plecam de aici e sa beau o bere la inaltime. Exista aici o masa (cu scaune) suspendata pe la vreo 30 de metri, masa la care se bea, ati ghicit, bere.

Asa sa ne-ajute Maxi Jazz!