Povestea cu berea îngheţată

Dacă tot pare că se redeschide sezonul berii reci, hai să vă spun povestea berii îngheţate.

Era iunie, urma să mergem la Cluj. Eu, Dan şi Tiţa. Afară, vreo sută de celsiuşi. În Solenţa cea ca vântul şi ca gândul, dublu. Înainte să plecăm, Dan scosese de la congelator două Timişorene la doză, una dintre ele îngheţată bocnă. Cea mai puţin îngheţată a fost băută înainte de plecare, cealaltă urmând a fi consumată în maşină.

Două Timişorene reci

Băliţi.

Ei, problema e că nici după o oră de lăsat doza respectivă peste tot în maşina încinsă nu s-a dezgheţat. Dan, nervos, întreabă:

– Tiţo, unde căcat să pun berea asta să se dezgheţe? Care-i cel mai fierbinte loc din maşina asta?

Tiţa noastră scoate un “dă-o, mă, încoa” hotărât, îi smulge berea din mână lui Dan şi o aşează pe scaunul şoferiţei, între propriile-i picioare.

12 thoughts on “Povestea cu berea îngheţată

  1. Rad de jumatate de zi. Faza e putin mai lunga, totusi: de cand se urcase in masina, Dan imi macina nervii intrebandu-ma unde e un loc mai cald in masina, asta in conditiile in care temepratura era de nerespirat. Dupa o ora in care, la doua fraze, eram intrebata asta, m-am enervat si am luat doza. O fost mega funny :))

  2. Ai uitat să precizezi o chestie: s-a dezgheţat în timp util berea?
    Nu de alta, dar mă gândesc că şoferiţa nu a fost prea încântată de idee.

  3. mă, voi ăştia bănăţenii şi la bere o ţineţi p-a voastră :) chestie de marketing domnule…numa’ că Timişoreana asta trebuia să cam fie violetă nu albastră. Nu de la flacără.

Leave a Reply to evergreen Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.