Ani de-a rândul am fost traumatizat de experienţa nefericită trăită de mine la 6 ani, când eram la bunici, la groapa din curte, terminând o căcare ca la şase ani şi am observat că bunică-mea se uită lung la mine cum mă şterg. “Nu-i bine aşa”, mi-a zis. “Trebuie din spate în faţă”. M-am ruşinat atât de tare că nu mi-am mai scos faţa din pumni o zi întreagă. Nu ştiu de ce eram ruşinat mai tare, de faptul că am fost privit într-un moment atât de intim sau de faptul că mi s-a reproşat că nu mă şterg la cur cum trebuie.
Anii au trecut, eu am crescut, m-am maturizat, de-acum începând chiar să îmbătrânesc. Nu pot să zic că experienţa asta, însă, nu mi-a afectat viaţa. A fost din ce în ce mai rău pe măsură ce mă căcam mai mult. Părea că totul e în regulă, dar nu era. Nu puteam să nu mă gândesc, în momentul în care aveam bucata de hârtie igienică îndoită în mână, dacă e bine ce fac. Oare mă şterg corect la cur? Oare există pe undeva un mic îndrumar în acest sens? Da, există, şi mi se pare foarte folositor, dar nu ăsta e subiectul zilei de azi.
La vreo 20-22 de ani după întâmplarea respectivă încă nu scăpasem de sechele. Dacă până atunci singura problemă era dilema mea în privinţa direcţiei de ştergere, de la o vreme începusem să devin şi paranoic. Simţeam ca şi cum urmează să îmi treacă degetul prin hârtie şi urma să-mi intre în fund. Mă temeam că o să mă doară când o să perforez hârtia, o să mă zgârii cu unghia, o să-mi murdăresc degetul. Mai mult, mi-era frică că s-ar putea să-mi şi placă.
După ce am împlinit 30 de ani am fost disperat. Nu puteam susţine o relaţie stabilă, nu puteam avea încredere în oameni. Nu puteam locui cu o femeie în casă. Mă temeam că următoarea dată când mă voi şterge la fund va năvăli peste mine în baie şi va râde. Mă temeam că îmi va sabota rolul de hârtie igienică şi voi avea o întâmplare nefericită. Mă temeam că mi-l va schimba cu unul mai subţire şi mă voi murdări pe mâini. Un singur prieten bun aveam, singurul care ştia ce se întâmplase. Dar şi pe acesta l-am pierdut până la urmă.
Viaţa mea luase o întorsătură nefastă. Au existat multe momente în care voiam să-mi iau gâtul, să termin cu tot, pentru întotdeauna. Pe la 36 de ani ajunsesem un fetişist, angajam femei de-ale străzii de prin cele mai retrase alei ale oraşului să vină la mine şi să mă şteargă la fund. Era singurul mod în care mai puteam simţi ceea ce odată numeam satisfacţie sexuală. Mă simţeam murdar, de fiecare dată, dar era deja un drog pentru mine. Era singura modalitate prin care puteam trece de la o zi la alta. Ajunsesem la capătul puterilor.
Dar apoi am descoperit acest produs. De când l-am descoperit, m-am redescoperit pe mine însumi. Am reînvăţat să fiu fericit, să am o viaţă normală. Acum am o nevastă frumoasă, două fetiţe gemene, lumina ochilor mei, o slujbă bună şi mulţi prieteni.
Mulţumesc, Comfort Wipe, mi-ai salvat viaţa!
httpvh://www.youtube.com/watch?v=crfGXmxJ1vM
Ce bă?!?!?! Tu ai mai mult de 25 de ani?! :o
Dude.
this ad makes me sad :(
Asta chiar se vinde ?
Pentru primu` : Quotez “Rezumat, pentru cei cu ADD:
Ovi Sîrb (nu Sârb!), născut în ‘85, deci 23 de ani.”
Deci , da . Are mai mult de 25 de ani. :))
Dudes! Deci da! :”> :-\”
Esti cumva in echipa lui Zoso de scris posturi despre produse si futut priste?
Cat de trist fratee:))