Ziua mea de căcat

Am avut o zi lungă, grea şi obositoare. Ştiu că vă pasă, de aia vă povestesc.

Aşadar, umblu pe drumuri stricate de pe la 10 jumate, ceea ce pentru mine e un efort supraomenesc. Fără maşină, pe deasupra. Şi cărând cel puţin un laptop după mine. Până acum, la orele 21, n-am avut timp să mănânc nimic. Şi mi-e somn de mor acum.

Da, ştiu că pentru unii asta e o zi normală. Dar pentru mine, bloggerul crescut în puf, obişnuit să se trezească la ore cu două cifre, e un efort maaaaare.

Şi dacă tot nu veni vorba: pentru cei care nu prea înţeleg ce e cu postul de ieri, am să vă explic în curând ce şi cum. Acum nu, că mă grăbesc. Mi-e foarte somn, aşa că mă simt nevoit să mă duc să bere, căci – nu-i aşa? – astăzi se întâmplă St. Patrick’s Day. Şi, în plus, tocmai ce s-a întors Rob dă la Ghermania cu multă voie bună.

V-am pupat pe mauşi.

3 thoughts on “Ziua mea de căcat

  1. hai ma fi serios…neuronii tai cand debiteaza pe blog nu se mai plang de oboseala saracii de ei…si ce e asa greu?majoritatea asta facem zi de zi…plus ca…oleaca de efort n-a omorat p nimeni…poate doar a obosit…lasand la o parte ca ieri a fost St Patrick’s Day si gandul la multa…bere…ar trebui sa reduca toata oboseala :))

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.