Bună dimineaţa

De prea multă vreme n-am mai stat treaz până dimineaţă, cu treabă. Uitasem cum e să-ţi fie atât de somn încât să-ţi doreşti să-ţi scoţi ochii şi să ţi-i pui deoparte doar ca să prindă o clipă de răgaz. Să-ţi fie greu să respiri, deşi ştii bine că e cam necesar. Să fii beat fără să fi băut nimic, să ai gura împuţită de ţigări, să nu te poţi ridica de pe scaun. Să-ţi fie lene, efectiv, să trăieşti şi să iei în considerare alternative. Iar într-un moment prelungit de contemplare, să-ţi pice capul pe tastatură. Să urăşti angajamentul pe care ţi l-ai luat şi deadline-ul lui. Să-ţi juri că, după ce termini, vei dormi până se vor îngrijora rudele, şi după aceea încă un pic. Să simţi ceva ciudat, ce n-ai simţit de multă vreme: vrei, din proprie iniţiativă, cu toată fiinţa ta, să opreşti computerul. De bunăvoie şi nesilit de nimeni. Destul de rapid cât să nu adormi în drum spre pernă.

Mi-era dor, oarecum. Ziua bună tuturor, eu voi dormi puţin.

4 thoughts on “Bună dimineaţa

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.