4 thoughts on “Din nou în deplasare

  1. Foarte mişto fabula. Foarte, foarte mişto. Cu permisiunea ta voi face şi eu o adăugare şi voi încerca să “fabulez” şi eu.
    Da aşa este micul chitarist văzând că lumea se opreşte din ce în ce mai mult minunându-se de virtuozitatea sa, s-a gândit să-şi amenajeze în curte o scenă (recte cumpărare domeniu + hosting) şi-a făcut un label singur muzical, şi a deschis larg porţile să intre oricine are plăcerea să-l asculte şi a lăsat o carte deschisă la poartă să spună lumea ce părere are despre micţa lui chitară.(formular de comentarii)

    Timpul a trecut, viteazul nostru chitarist a început să aibe din ce în ce mai mulţi spectatori, în goana după atenţie a început să facă feat-uringuri cu alte trupe, net inferioare, dar muuult mai comerciale decât el, a cântat la ele pe scenă şi când s-a întors la micuţa lui scenă din curte, la unii nu prea le-a mai plăcut ce au auzit. Şi unii au scris în carneţel. Bineînţeles cine are o problemă cu mama chitaristului sau alte neamuri trebuie dat afară de stewarzi,(ban IP) dar alţii au făcut-o civilizat. Şi nu s-au simţit vinovaţi că au călcat iarba, odată ce porţile erau deschise, nu s-au simţit aiurea cârcotind la asemenea artă, pentru că micuţul chitarist , oricât de virtuos şi talentat ar fi, are zile când se urcă în grabă pe scenă, are zile când nu-şi acordă suficient de mult chitara şi scoate nişte sunete ciudate, sunete de neînţeles, de un public învăţat doar cu cele mai alese stihuri şi acorduri. Atunci unii aleg să-l aştepte după spectacol (chiar dacă acesta a fost gratis) şi să-i spună. “Uite micuţule chitarist, ai avut un show bestial, dar la piesa 5, acordul 12, nu mi-a plăcut! Ai falsat. Nu te supăra.” Atunci chitaristul nostru cel viteaz, (care odinioară tânjea după doi-trei ascultători în faţa porţii) se aprinde şi spune “Du-te-n pula mea, că deşi am porţile deschise, nu te-a chemat nimeni în curtea mea să-mi calci iarba, şi să-mi asculţi concertul”. END OF STORY.

    Acestea sunt adăugările mele la fabula ta. Voi scrie şi eu una care mi-a venit acum în minte, dar cum condeiul meu nu este aşa iscusit ca al tău, nu o voi numi FABULĂ şi vom şterge “fa” din faţă şi rămânem cu “BULĂ”

    BULA LUI MOROI
    Cine a mai ieşit din ţara asta ştie că în diferite pieţe publice din diferite ţări, sunt nişte artişti ai străzii. Nişte tipi care se îmbracă “fistichiu” se dau cu o tonă de machiaj pe faţă şi aşezându-se pe un soclu adoptă nişte poziţii statuare. Ei stau câte o oră complet nemişcaţi şi coboară 10 minute beau o gură de apă şi se urcă iar. Nimeni nu îi cheamă acolo, nimeni nu are neapărat nevoie de prezenţa lor acolo, dar ei ,invariabil pentru a face un ban, (se) postează în spaţiul fiecăruia public. În Florenţa m-am aşezat la nişte beri chiar lângă “o statuie” din asta şi am analizat-o. În rush hour, lumea o ocoleşte, unii se o înghiontesc, alţii stau şi o contemplă, şi chiar nu se mişcă. Unii, la care le place manifestare artistică pun un ban, în pălărie. “statuia” nici măcar nu clipeşte. Vin alţii (de obicei ţigani români) care nu înţeleg forma asta de artă, şi o maimuţăresc, se strâmbă la ea, o înjură în italiană şi în diferite limbi, în speranţa că se va mişca de pe soclul ăla. Ştii ce face “statuia”? Absolut nimic. Pentru că atunci când a plecat de acasă pentru a face asta a analizat toate variabilele. A luat şi asta în calcul. Atunci când hotărăşti să te exchibiţionezi în public, trebuie să pleci din start de la ideea că vei găsi şi oameni care te vor aprecia, şi oameni nu te vor aprecia. Este inevitabil…

    Concluzie. Fără să fiu subiectiv, lasă-mă să cred că “bula” mea e mai apropiată de realitate decât “fabula” ta nuanţată extrem de convenabil. Când mimozele de blogari vor renunţa la aberaţia asta “blogul meu, casa mea” , cred că atunci vor înceta şi comentariile dezaprobatoare. Bineînţeles cine înjură aiurea, fără argumente, doar aşa “by default”, sunt perfect de acord să fie dat de stewarzi afară. Eu habar nu am de ce nimeni din ăştia care se plâng “că le e iarba călcată” nu-şi cumpără un caiet studenţesc şi nu scriu acolo toate gândurile? Parol, atunci unde e tot farmecul din blogăreală?

  2. Măi, eu primesc cu braţele deschise critica constructivă, dar nu înjurăturile gratuite. Dar rămân la ideea mea, aici nu am nicio datorie faţă de nimeni în afară de mine. Ţin la cititorii mei, dar nu în sensul că vreau să le fac poftele şi să scriu ce vor ei, ci să comunic cu ei pe baza a ce îmi cacă mie capul.

    Faza cu caietul nu-şi are locul aici, pentru că nu am zis niciodată că scriu pentru mine. Nu, scriu ca să fiu citit, din exhibiţionism şi egocentrism, ca să atrag asupra mea atenţia celorlalţi. Nu am negat niciodată asta şi sunt de acord că toţi cei care au un blog şi zic altceva decât asta ar trebui plesniţi.

    Tu, în schimb, ai o problemă personală cu Sebi, problemă faţă de care m-am mai pronunţat: nu îmi pasă. Nu dau doi căcaţi pe certurile tale cu el, pe certurile lui Trilemului cu Zoso, pe certurile lui Deceblogului cu Arhi. Mi se rupe, efectiv. Tot ce te rog e să nu aduci problemele astea aici. Eşti binevenit aici ca cititor, comentator, ce vrei tu, atâta timp cât nu deviem de la blogul meu la certurile voastre.

  3. Chill man. Absolut nimic din comentariul trecut nu avea legătură cu Sebi… Nu văd absolut nici o legătură între comentariul meu şi el, cum nu văd motivul pentru care tu crezi că aş refula “conflictele” cu el la tine pe blog. Nu pot avea “conflicte” cu aşa oameni . Comentariu era strict legat de postare… Parol, nu ne prea înţelegem. Nu mai poate omul fabula?

    O singură întrebare. Cine este Trilemul ? Este ăla care a împânzit Timişoara cu afişe cu blogul lui jenant ? Vorbim despre aceeaşi persoană ?

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.