Aprovizionarea

Când mă aflu, întâmplător sau nu, în acea zonă, nu pot să nu-i văd. Stau şi aşteaptă cu sufletul la gură următorul transport de “ajutoare”. Majoritatea slabi, majoritatea înfometaţi.

Când văd că soseşte transportul, încep să se înghesuie, încă dinainte ca acesta să oprească. În general nu se calcă pe picioare, sunt civilizaţi. E dimineaţă, iar ei sunt slăbiţi. Sunt conştienţi că peste câteva minute se vor înfrupta din cele mai alese bucate pe care le-au savurat în ultima vreme. Trebuie doar să fie răbdători, este destul să ajungă la toată lumea.

Iar când mamutul de oţel care transportă de toate pentru toţi opreşte, năvălesc pe el. Încep să-şi ia din el plase cu de toate. Unii cu mâncare, alţii cu haine. Unii poate nimeresc şi nişte bănuţi. Orice e bun, atâta timp cât mai reuşesc să trăiască bine până la următorul transport.

Pentru că viaţa de student în Timişoara nu e uşoară.

11 thoughts on “Aprovizionarea

  1. cred ca oriunde viata de student e grea :))))

    nu numai in timisoara

    uuu..si cand ma gandesc la sora`mea cum asteapta bucuroasa normandia cu pachetelul facut de mamica, iam iam :)) =p~

Leave a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.