Din pricină de ploaie, weekendul ăsta l-am petrecut, în principiu, în casă, delectându-mă cu câteva filme.

Angels and Demons (2009)

Ecranizare a romanului omonim a lui Dan Brown, e un film bun. Nu perfect, dar bun. E o acţiune bună, cu elemente de aventură şi plot cu conspiraţie şi alte cele. Diferenţe faţă de carte sunt destule, dar puţin relevante poveştii principale. Cu excepţia sfârşitului, care a fost schimbat şi puţin subţiat. Dar după cum ziceam, ideile de bază sunt acolo. Un film de acţiune de văzut.

The Hangover (2009)

După ce am văzut trailerul am fost convins că-mi va plăcea, dar nu credeam să-mi placă atât de tare. E o combinaţie de comedie cu aventură, urmărind două zile din viaţa a patru prieteni care se duc la Las Vegas să o facă lată împreună pentru ultima dată înainte ca unul din ei să se însoare de tot. Chestia e că după noaptea în care trebuia să fie distracţie nu-şi mai amintesc nimic, trezindu-se în camera de hotel cu un bebeluş, un tigru şi fără viitorul mire. De aici se întâmplă o reconstituire a evenimentelor din noaptea precedentă, pentru a-l găsi pe mire. Un fel de Dude, where’s my car?, doar că mult mai de râs.

Knowing (2009)

La fel ca în ultimele sale filme, e vorba de Nicolas Cage fugind în toate direcţiile şi încercând să salveze, în principiu, lumea, purtând în tot timpul ăsta o freză turbată:

Plot: Nicolas Cage dă peste o foaie de hârtie veche de 50 de ani, plină cu numere care prezic cu exactitate evenimente în care mor mulţi oameni, iar când îşi dă seama de asta, încearcă să salveze, pe bune, lumea de la apocalipsă. E un film de acţiune cel puţin decent, cu ceva dramă, pe alocuri previzibil, cu un deznodământ care mi-a plăcut, chiar îmi doream de multă vreme să văd un film care să se termine aşa. Spoiler: mor toţi.

Night at the Museum: Battle of the Smithsonian

La fel de lights ca primul, doar că, am impresia, mai amuzant. Şi cu o gagică atât de de drăguţă că-ţi vine s-o mănânci. Şi nu neapărat într-un mod sexual, ci s-o mănânci aşa, cu totul. Nu e cel mai bun film al anului, nici pe departe, dar nu-mi pare rău niciun moment că l-am văzut, şi l-aş mai vedea şi cu altă ocazie, dacă ar fi.