Mi-am dat seama la ce folosesc alinturile într-o relaţie: te opresc să zici numele greşit. Nu neapărat în timpul sexului sau al dulcegăriilor, căci dacă în acele momente începi să confunzi persoana, e grav. În schimb, în timpul certurilor, când îţi vine să urli la ea, tinzi să zici numele vreunei foste, pentru că da, când sunt nervoase, femeile sunt acelaşi animal, indiferent de rasă, culoare a părului sau mărime a sutienului.

Aici intervine alintul. “Băi, ce mă poţi enerva… ăăă, iubita! Eşti culmea!” sau ceva între liniile astea. See? Problem solved. Deşi şi aici poate interveni o problemă: