Ce-i interesant e nu că s-a deschis, ci că fix aici, între pieţele Cârţan şi Traian, s-a deschis unul fără destulă securitate. Adică nicio piuitoare la ieşire, doar vreo trei badigarzi care curtau nasoalele de la casă. De ce zic “fix aici”? Pentru că e, după cum bine ştiu timişorenii, într-o zonă populată majoritar de respectabili cetăţeni de etnie rromă.
Iar azi erau vreo cinci cetăţene respectabile de etnie rromă care-şi umpleau coşurile cu nimicuri şi subfustele cu salam. C-aşa-i în tenis.
“Cause I’m a gipsyyyyy/are you coming with meeeee…“ – Shakira, 2010
P.S.: am aflat (din povestea unui om suedez) care e procedura de băgare a salamului în psub fustă:
There are two supermarkets near where I live. The bigger one is an ICA Maxi (as close to Wal-Mart as you’ll get in Sweden). Once a woman was caught shoplifting there. The way they discovered her was by making her lift up her traditional skirt, which is the huge hoop skirt kind with the wood frame beneath it. Here this skirt has enormous deep pockets, which this woman had filled with all sorts of groceries, and on the wood frame are hooks to hang bigger groceries from.
Era taximetrist. Curat, nu mirosea a nimic special în maşină. Iar el… El era fenomenal. Vesel nevoie mare, cu cămaşă şi vestă tricotată, negricios la faţă, puţin cărunt atât în cap, cât şi la mustaţa-i “guţăstyle”, cu figura aia clasică de ţigan gabor sau lingurar.
Băi frate, şi vorbea. Vorbea într-una, despre ce accidente a avut, era să aibă, iar dacă era cursa mai lungă îmi povestea şi despre alea pe care urma să le aibă. Şi mi-a tot povestit, până a venit vorba de accidentul lui de luna trecută, în care un arhitect “plin de bani, dom’le, bătrân, ăla a făcut toată piaţa Bălcescu” i-a lovit maşina. Povestea n-a fost nimic special, dar m-a distrat foarte tare că-i tot dădea în sus şi-n jos cu “haritect”. A vrut haritectu să-mi dea bani, i-am zis la haritectu’ că nu, că să mergem la service, a venit haritectu cu mine, om bătrân, dom’le, cu bani, toată haritectura de la Bălcescu a făcut-o, bun haritect.
Am râs, mi-a înveselit durerea de cap. I-am lăsat 10 lei pe cursă de 8 jumate.
Dat fiind că experienţă în tranzacţii imobiliare n-am, sunt curios cum s-a ajuns aici.
September 25, 2009 – 16:01
La 100 de metri de Parcul Poporului (pe Splaiul Galaţi, mai exact), există asta:
Nu am putut să nu mă opresc, s-o pozez şi s-o bloghez. Nu sunt sigur ce să cred despre ea.
September 25, 2009 – 15:34
De vreo oră şi puţin sunt în parc, pe o bancă, cu laptopul în braţe. Căci e liniştitor. Pe lângă mine tot aleargă vreo patru puradei, însoţiţi de întunecaţii lor părinţi. Fata cea mare, de vreo 8 ani, se tot învârte pe lângă mine, întrebându-mă chestii legate de laptop. Ce faci, te joci? Ai internetu’? Tot? E al tău? E de furat? (wtf)
Fata cea mică, care nu are mai mult de patru ani, tocmai a venit lângă mine şi m-a întrebat ce fac. I-am zis că lucrez.
- Lucrezi?
- Da.
- Bine.
Trei paşi mai încolo:
- Să mori în cancer.
Ei, eu ce fac acum? Dacă-i fut una, sar toţi ţiganii din Timişoara pe mine şi pe familia mea. Dacă mă duc şi încerc să-i explic burtosului responsabil de boraci că are nişte copii prost crescuţi pe care ar trebui să-i bată şi să-i educe, cel mai probabil că mă scuipă, mă bate şi îmi ia laptopul.
Dar hai să nu-i discriminăm, nu-i aşa?
September 14, 2009 – 17:09
Se aruncă gunoaiele pe geam, evident. Mai devreme, la un semafor de pe Rebreanu (adică cel mai mare bulevard din Timişoara, nu pe vreun drum de ţară – nu că acolo ar fi fost mai scuzabil), şoferul unui BMW gri închis cu numerele TM-12-UAR a aruncat pe geam o sticlă de 2L de apă minerală, eveniment urmat de râsete şi de expresii mândre pe faţa lui şi a piţipoancei brunete din dreapta. Bravo, ţărane, frumos te-a învăţat mă-ta.
September 4, 2009 – 11:48
Deja ştiţi toţi despre crima din căminul Facultăţii de Medicină din Timişoara. Dacă nu ştiţi, vă fac un rezumat: doi studenţi de 20 de ani, un el şi o ea, au omorât şi apoi tranşat un bătrân de 65 de ani, aparent pentru că acesta n-a vrut să-i plătească fetei 500 de euro pentru o partidă de sex. Întâmplător, victima era ţigan, şi nu orice ţigan, ci unul dintre cei mai importanţi din Timişoara, ceva judecător mare de-al lor.
Ei, când s-a întâmplat mi-a părut rău pentru el şi pentru familia şi cunoscuţii lui. Pentru că şi el era om. Am admirat faptul că nu i-au linşat pe cei doi la 24 de ore după ce aceştia au tăiat ţiganul. Am apreciat faptul că au urlat în gura mare că justiţia română trebuie să facă dreptate, nu cuţitele lor. I-am compătimit. Nu a avut importanţă că sunt ţigani. Am înţeles, oarecum, şi când au anunţat sus şi tare că moşul lor a fost înmormântat în sicriu de 15.000 de euro, cu aer condiţionat. Da, wtf. Nu l-am condamnat pe bătrân nici pentru faptul că a dorit sex plătit cu o puştoaică de 20 de ani. Era chiar drăguţă fata, poate că şi eu, la vârsta lui, aş fi investit o Viagră in ea. Celor doi studenţi le-am dorit, de la bun început, să putrezească în puşcărie pentru crima lor.
Dar se pare că ţiganul tot ţigan e: aparent, acum cer 100.000 de euro pentru mortul lor. După ce l-au plâns o lună, după ce au cântat că nimeni şi nimic nu-l va aduce înapoi, aparent acum au evaluat valoarea lui la 100.000 de euro.
O mai ştie cineva pe aia cu “şi când mor am valoare”?
[trilu-video]http://www.trilulilu.ro/kostely/a9d35b99e91a46[/trilu-video]
Ca urmare a incidentului de la Paris în care o ţigancă de etnie romă a lovit un poliţist cu un bebeluş, Comisia Europeană a emis o hotărâre de urgenţă prin care bebeluşii sub 18 luni sau sub 50 cm lungime vor fi clasificaţi ca armă albă.
Ca urmare a acestei hotărâri, pe teritoriul UE va fi interzisă deţinerea bebeluşilor de orice sex, rasă şi etnie în public, cu excepţia cazurilor în care posesorul deţine un permis special în acest sens (va fi emis de Inspectoratele Judeţene de Poliţie, în cazul României), iar bebeluşul este dotat cu cărucior şi lanţ (lanţul trebuie să aibă zala groasă de cel puţin 0,5cm; va fi ataşat atât de piciorul bebeluşului, cât şi de căruciorul din dotare).
În România, legea va intra în vigoare luni, 6 iulie 2009, în primele două săptămâni urmând ca bunul mers al lucrurilor să fie supravegheat de poliţiştii comunitari. Nerespectarea legii atrage după sine, pe lângă confiscarea bebeluşului, amenzi între 500 şi 1500 de lei, cazurile grave (deţinerea fără autorizaţie de gemeni, tripleţi, puradei) putând fi pedepsite chiar cu închisoare de la 6 la 12 luni.
November 22, 2008 – 18:29
…atunci să chefuim puţin.
Era, acum vreo 14-15 ani, o melodie pe care dădeam toţi din gioale pe la chefurile încropite prin vastele apartamente. E aia, celebra, Casablanca. De la Jessica Jay. Ne-a înnebunit, ne-a făcut tinereţile praf. Acum e timpul pentru ceva puţin diferit.
Aşadar:
Fanfare Ciocârlia – Casablanca
