Ovidiu Sîrb

Posts tagged: Sziget

Mergem la Sziget, în felul următor

Bun, deci treaba e stabilită: eu cu Rob vom pleca sigur luni dimineaţă, cam pe la răsăritul soarelui, înspre Budapesta. Există posibilitatea să vină şi Dan şi Blogu tot atunci vor ajunge miercuri. Deci 2 într-o maşină, mai avem vreo 2 locuri, dacă vă anunţaţi din timp.

Acolo ne vom întâlni cu: Hubba, Creatrixa, Richie, Petre, Carmen, Horatiu plus mai oameni. Sper că n-am uitat oameni, sunt niţel grăbit.

Eu, Rob, Blogu, Dan, Hubba ştim sigur că stăm la cort. Restul nu ştiu. Care vrea să ţinem loc de cort, să lase un comentariu, da’ nu e o promisiune că o să şi reuşim. Vom face tot posibilul. Când voi ajunge acolo voi putea fi contactat la un număr pe care-l voi nota aici când voi şti sigur care e. Înainte să plec.

Ei, ideea e: în principiu ne vom întâlni cu toţii, pe cât posibil, la terasa HVG*, miercuri, la ora 15. A ungurilor, ora. Să bem o bere (accept donaţii), să ne cunoaştem şi să gen.

P.S. fumătorilor le recomand să-şi ia ţigări de aici, că-s scumpe acolo. Vedeţi că nu puteţi băga alcool pe insulă. Dacă mai sunt întrebări, ask away, încerc să răspund week-end-ul ăsta la toate.

Deci: I’m going to Sziget. Ask me anything.

* terasa HVG e cea ale cărei “scaune” arată aşa. Se poate să fie relativ aproape de intrare, pe lângă steaguri, you can’t miss it. Bineînţeles, se poate să nu. Pula mea.

Hai să mai încercăm o dată: cine vine la Sziget?

Voi încerca, totuşi, să ajung la Sziget, chit că voi face foamea pe-acolo. Nu contează, atâta timp cât berea e eftină. Care dintre voi, cititorii şi prietenii mei, mai vine? Până acum ne-am strâns patru din Timişoara (eu, Rob, Blogu, Dan), poate cinci cu tot cu Richie, iar din Bucureşti şi-a exprimat dorinţa Zâmbete Gri (al cărui blog vă recomand să-l citiţi, căci e mişto tare), “alături de 3 damizele bloageriţe”, zice el.

Cine mai, deci, vine? Facem o trupă mare, cu care să cucerim Vestul?

Update: detalii!

Cel puţin eu şi Rob plănuim aşa: plecăm în 10 august (ziua -1), dis-de-dimineaţă, cu câte maşini e nevoie, în principiu. Ajungem pe insulă pe la ora 10-11 şi ne instalăm cortul în linişte. Multe n-or fi de făcut în ziua -1, în afară de bere, probabil. Ziua 0 va fi umplută cu formaţii ungureşti, deci va fi, din nou, zi de odihnă. Din 12 august începe scandalul. Întoarcerea va fi, ideal, în 17, după ce ne trezim şi ne dezmeticim. În caz de forţă majoră se poate pleca şi în noaptea de 16 august, dar nu mai devreme de încheierea concertului Faith No More.

Şi încă ceva!

Am rezervat o camera de 4 pers si am ramas singura, ca sa fiu sincera, asa ca mai am nevoie sa am cu cine sta acolo.
E un loc misto si is camere tare mari, am mai stat deja acolo in ultimii doi ani.

Detalii la lunalbastra@yahoo.com (messenger/e-mail).

Deci, anunţ de maximă prioritate!

Doresc pe această cale să anunţ că (ŞOC!) nu mai merg la Sziget. E o decizie serioasă, îmi cer scuze celor care se bazau că o să ne beţivim pe acolo şi o să fumăm droguri şi eu mai ştiu ce, da’ a intervenit o ocazie mult mai frumoasă.

Vă pup. Îmi pare rău Îmi cer scuze încă o dată.

Vreau la Sziget

Am tot glumit zilele astea că o să sug pula în port pentru un bilet la Sziget, din cauză de lipsă de bani. Problema e că nici măcar nu se merită, că m-ar costa drumul până la mare şi înapoi, plus cazare, mâncare, băutură şi pastă de dinţi mai mult decât aş câştiga (căci nu cred că aş putea suge chiar atâta pulă încât să ies pe profit).

Vreau la Sziget, deci. Idei?

La ce concerte m-aş duce anul ăsta

Mi-am făcut o listă temporară de concerte şi festivaluri relativ apropiate de Timişoara la care vreau să particip anul acesta. E mai mult un wishlist, pentru că mai mult ca sigur că n-o să ajung la toate, dar nu strică să sper.

  • B’estfest (Bucureşti) – 1-5 iulie. Aş merge cel puţin în ziua zero (The Killers, Patrice şi Snails), dar cred că am să renunţ, că nu-s făcut din bani. Pe Killers i-am văzut şi anul trecut, pe Snails acum trei zile (şi n-o fi să mă duc până la Bucureşti pentru ei :) ) iar Patrice parcă nu e chiar atât de important. În plus, va trebui să economisesc, pentru că:
  • Exit (Novi Sad) – 9-12 iulie. Cântă Arctic Monkeys, Korn, Madness, Moby. Dacă nu voi putea ajunge la întreg festivalul, Arctic Monkeys e musai.
  • Concert Morrissey (Viena) – 11 iulie. Aici mai mult ca sigur că nu ajung, unul din motive fiind că se suprapune cu Exit.
  • Sziget Festival (Budapesta) – 12-17 august. Nu vreau să ratez Szigetul de anul acesta. Am mai fost de două ori şi merită orice efort, chiar şi festivalul în sine, fără a lua la socoteală muzica. Bine, nici aceasta nu e de lepădat: Snow Patrol, Placebo, The Prodigy, Fatboy Slim, The Ting Tings, Digitalism, Squarepusher, Pendulum, The Kills, Buena Vista Social Club, Ska-P, iar lista încă nu e completă.

Pe lângă astea, va trebui să fiu atent la festivalurile din ţară, că de câţiva ani au răsărit ca ciupercile după ploaie. Probabil că o să vreau să mă duc la Gărâna, probabil că o să mă tenteze şi Stufstock-ul, poate dau o fugă până la Periam (Rock la Mureş), poate la Peninsula. Timp şi bani să fie.

Sziget Lineup, prima versiune

Primele nume mari (în sensul de care mă interesează pe mine) din line-up-ul Sziget 2009 sunt, în ordinea care este:

Placebo, The Offspring, The Prodigy, Fatboy Slim, The Ting Tings, Pendulum, Buena Vista Social Club, Ska-P. Pe alţii poate că i-ar mai interesa Klaxons, Armin van Buuren şi Bloc Party. A început bine, de-abia aştept. Vă ţin la curent, ca anul trecut. Chiar dacă nu vă pasă. Ca anul trecut.

Ce mă bucură cel mai tare sunt Placebo, pe care vreau să-i văd anul ăsta, dar parcă capitala noastră e prea departe; Prodigy, pe care n-am apucat să-i văd live până acum, şi au cam revenit în forţă; Ska-P, pe care i-am ratat acum 4 ani; The Ting Tings pentru că mă simt pe val.

Că veni vorba, ultima piesă Placebo:

[trilu-audio]http://www.trilulilu.ro/peste9000/e8ed64a971694b[/trilu-audio]

Se găseşte de descărcat moca de la ei de pe site.

Victor

El: – Where you from?
Eu: – Romania.
El: – Ooooh, Romania? Cşe facşi!
Eu: – Hehe, bine fac. Ştii româneşte?
El: – Da, da, pucin, pucin!
Eu: – Păi de unde?
El: – De la Buchareşt! Cum te cheamă?
Eu: – Ovidiu, pe tine?
El: – Victor. Cumperi marihoana?

El era Victor, senegalezul şcolit la Bucureşti, vorbitor de engleză, franceză, română, maghiară şi dracu mai ştie ce, cu ochii injectaţi, căutând clienţi pe insulă. A fost un simpatic.

Români la Sziget

Am o bănuială despre cine e responsabil de asta:


clic pe dânsa

Ştiu sigur cine e responsabil de asta:


clic pe dânsa

Nu vreau să ştiu cine e responsabil de asta:


clic pe dânsa

Cea mai tare experienţă…

…e bungee jumping. Cea mai tare de până acum, cel puţin. S-a întâmplat tot la Sziget, de pe o macara, de la înălţimea de 80 de metri. Dacă n-ar fi fost aşa scump (8000 de forinţi, adică vreo 35 de iepuroi) şi coada aşa mare (eu am aşteptat 2 ore la coadă, pierzând tot concertul Roisin Murphy), aş fi sărit zilnic. E clar, m-am hotărât, mă apuc de paraşutism.

Concertele de la Sziget, partea a doua

14 august:

Credeam că o să-mi placă Millencolin, dar n-a fost să fie, aşa că am dat o fugă până la iwiw World Music Stage, unde cântau Fanfara Tirana din Albania. Mi-au plăcut tare, ca de altfel majoritatea concertelor de pe scena de World Music.

Kaiser Chiefs au făcut un concert aşa cum ştiu ei, adică foarte dinamic şi public-oriented, iar Ricky Wilson şi ego-ul lui enorm au fost din nou la înălţime. În afară de mica scăpare cu Nice one, Bucharest!, publicul a fost în delir, ca să folosesc şi eu acest clişeu. Ricky s-a căţărat pe structura scenei, a intrat în public, mă rog, ca la B’estFest.

Pe Jamiroquai nu l-am văzut, spre ruşinea mea, dat fiind că era prea mare înghesuiala, iar fratelui îi era rău. În schimb, am ajuns din nou la iwiw, unde cânta Ky-Mani Marley, băiatul legendarului Bob. Am stat vreme de vreo trei melodii, toate de-a lui Bob Marley, după care am luat-o înspre cort. N-am apucat însă să ajungem, pentru că ne-am oprit la Roma Tent, adică Roma Sator, adică Cortul Ţiganilor, băi tată. Tocmai cânta Romano Drom şi în cort era delir, aşa că am rămas o vreme acolo. După Romano Drom au intrat românaşii noştri de la Kaliakra, tot ţigani, care mi-au plăcut tare. Poate nu la fel de tare ca Romano Drom, totuşi.

Apoi am prins ultima jumătate din concertul Kraak & Smaak, la cortul Wan2. K&S au fost, probabil, cea mai plăcută surpriză din tot festivalul. Nu ştiam nimic despre ei, nu cunoşteam nici o piesă, dar m-au dat gata instantaneu.
Read More »

Creative Commons License