Mi-am dat seama că Internetul mă urăşte când, ascultând “my radio station” pe last.fm (adică piese random bazate pe preferinţele mele etc), după ce mi-a dat să ascult The Fratellis, Franz Ferdinand, Queen, The Kooks şi Modest Mouse, m-a surprins (plăcut?) cu Rick Astley – Never Gonna Give You Up.
Rick Astley a câştigat, în această seară, premiul Best Act Ever la MTV European Music Awards. A câştigat pentru că, pardon, câteva zeci de mii de internauţi l-au propus pentru nominalizare, iar după ce a fost nominalizat l-au şi votat de nenumărate ori, pe căi obişnuite sau mai puţin ortodoxe (scripturi automate de votare). Important nu e cum a câştigat, ci că a câştigat. Să vă explic şi de ce.
În primul rând, categoria la care a participat se numeşte Best Act Ever. Adică “cel mai bun cântec din istorie”, după cum traduce site-ul românesc MTV. Asta nu înseamnă neapărat că Rick e cel mai bun cântăreţ ever sau că Never Gonna Give You Up e cel mai bun cântec vreodată. Nu, nici pe departe, lipsesc multe melodii, multe formaţii, you name it: Pink Floyd? Led Zeppelin? Queen? Radiohead? Poate nu sunt preferinţele tuturor, dar cred că îşi meritau, împreună cu mulţi alţii, locul pe lista Best Act Ever, locuri ocupate, ca nominalizaţi, de Britney Spears, Christina Aguillera, Green Day, Tokio Hotel şi U2. În afară de U2, nu cred că vreun nume de pe această listă merită măcar să viseze la mai mult decât “cea mai bună trupă trecătoare din perioada asta a anului”.
În al doilea rând, Rick Astley a fost, la vremea lui, unul din cei mai ascultaţi, iubiţi şi vânduţi artişti din lume, cu 19 milioane de albume vândute, pe vremea când avea 21-22 de ani. Cu toate astea, Rick e un artist umil, simpatic, fără fumuri şi băşini în cap, căutaţi nişte interviuri cu el.
Şi, nu în ultimul rând, melodiile lui sunt foarte tari:
Aşa că mă bucur că o mână de oameni s-au organizat, au încropit un site dedicat mânăriei voturilor şi au forţat mâna MTV-ului să dea premiul lui Rick, şi nu fufelor sau emoizilor.
