Concertele la care am fost eu, adică.
12 August:
Lauren Harris, fata basistului de la Iron Maiden a cântat mai puţin de jumătate de oră, şi bine a făcut, căci nu prea se pricepe. În afară de picioare nu am văzut nimic bun în tot concertul ei.
Iron Maiden. Nu sunt fan Iron Maiden (adică în afară de Number of the beast şi Fear of the dark nu auzisem nici o melodie de-a lor) şi nici a genului muzical, în general, dar pot recunoaşte o trupă profesionistă, cu vechime şi greutate. S-a văzut şi în public, unde au fost prezenţi câteva zeci de mii de oameni (nu am numere, deci nu pot decât să estimez), toţi cu coarnele diavolului în aer, la unison. Spectacolul a fost de excepţie, electrizant, antrenant şi incendiar. S-au băgat mulţi bani în decorurile acestui concert, începând cu Egiptul din fundal, continuând cu flăcările şi artificiile de pe scenă şi terminând cu o mumie gigantică şi un robot imens.
Iron Maiden la Sziget 2008
13 August:
Anti-Flag: Nu m-au atins deloc. Punk, politică, not my cup of tea. MGMT, în schimb, au fost demenţiali. Muzica lor live mi-a amintit puţin de Pink Floyd-ul vechi, deşi genurile diferă. A urlat toată lumea la Time To Pretend, Kids, Electric Feel şi Weekend Wars. Am plecat de acolo plăcut surprins, zâmbind. La Flogging Molly am dansat ca bezmeticul, din cauză de punk irlandez. Am evitat concertul Alanis Morisette, pentru a îmi putea odihni puţin picioarele şi glasul. Urma concertul The Kooks şi trebuia să fiu funcţional.
Concertul The Kooks a fost una din cele mai frumoase experienţe din viaţa mea şi unul din cele trei concerte care mi-au plăcut prea mult ca să am timp să fac poze. Au început fără milă cu Always Where I Need to Be, iar apoi nu ne-au lăsat să ne tragem sufletul până la bis, când Pritchard a cântat două melodii singur, doar cu chitara. Au cântat tot ce au ei mai bun, printre care Naive, See The Sun, She Moves In Her Own Way, Do You Wanna, Ooh La…
La ultima melodie, la ultimele 30 de secunde s-a tăiat tot sonorul pe scenă, nu ştiu încă de ce, dar băieţii şi-au terminat melodia conştiincioşi, chiar dacă nu îi auzeam decât cei din primele rânduri.
MGMT la Sziget 2008
(vor urma şi restul, tocmai ce mi s-a anunţat un afterparty cu cei de la Sziget, trebuie să fug)
