Mai mult ca sigur că v-aţi prins că nu e vorba de clasa a şaptea, la ora de educaţie civică. E vorba de un master, an terminal, unde notele se iau după cum scrie mai sus, şi nu doar la o singură disciplină.
Azi m-am plimbat niţel prin Complexul Studenţesc, acest leagăn al educaţiei româneşti de valoare (aproape nulă). Ce am observat?
studente de pe la sate îmbrăcate cu ce aveau ele mai strident şi mai strălucitor, plus cercei mari, aurii, la coadă la intrările în cămine. Probabil boboace.
studente de pe la oraşe îmbrăcate foarte sumar. Probabil viitoare piariste, jurnaliste sau economiste.
7 (şapte) Golfuri vechi, în diferite stadii de degradaretunning. Toate cu numere de Mehedinţi.
o nouă tranşă de ţigani cerşetori.
un obez cu ţepi, cercel şi lanţ gros, purtând un tricou pe care scria “everybody want’s to be like me”. Da, cu apostrof.
oribil de multe tricouri roz.
o bătaie ca la carte, cu sânge, picioare în faţă şi în burtă, începută pe terasă la 3F, târâită până pe la Napoleon. Un gras şi un slăbănog vs. alt gras şi alt slăbănog. Un fel de Stan şi Bran pe cocaină, dacă doriţi. Subiectul bătăii: cei plini de sânge furaseră un telefon de la cei care administrau sângele.
Chiar se aşteaptă cineva să ajung la facultate sâmbăta, la orele 8 ale dimineţii, pentru un curs opţional? Domnilor, nu gândiţi orarul matematic, priviţi-l şi prin ochii unui student.
Astăzi a fost ultima mea zi de lucru la firma la care am activat în ultimele şase luni, cel puţin în modul de până acum. Separarea s-a produs foarte amiabil, din motive ce nu-şi au rostul pe blog, dar tot ce pot spune e că rămânem prieteni şi, pe viitor, colaboratori.
Problema e că am plecat puţin trist de acolo, pentru că nu neapărat slujba îmi plăcea, ci locul în sine şi grupul de oameni cu care lucram. Vă zic cu mâna pe suflet, a fost cel mai tare colectiv pe care îl poţi avea ca angajat undeva. Serios.
Eu momentan am să-mi văd de facultă aşa cum n-am făcut-o până acum, mai ales după ce am văzut ieri ce şi câte boboace au răsărit pe holurile UVT-ului. Rămân, de asemenea, colaborator voluntar pentru CPCS, ceea ce vă doresc şi vouă.