E scandal zilele astea pe bloguri şi pe twittere, că bloggerii mari fac grămezi de bani, cei mici vor şi ei să ajungă mari, înjurături, scuipături, nervi. Ei, ţin să vă anunţ că eu am atins Nirvana.
Mai mult ca sigur că aţi aflat până acum motivul şocantei mele lipse din peisajul mioritico-virtual în acest weekend: am fost din nou la Arsenal Park, unde s-a desfăşurat a doua ediţie a evenimentului Warrior Weekend cu bloggeri. Să vă povestesc.
Notă: dacă nu aţi apucat, citiţi şi povestea primei mele vizite la Arsenal Park. E plină de poze şi are detalii pe care le-am lăsat la o parte în acest post, pentru că şi aşa e lung.
Am plecat din Timişoara dis-de-dupămasă, în jur de ora 15. C-o mândruţă de-o mânuţă, cu pălăriile cele faimoase pe cap, un rucsac în spate şi multă nerăbdare, am urcat în maşina Nebuloasei, cea mai Super Novă dintre toate. După un drum atât de aglomerat încât am circulat, în medie, cu vreo 70 km/h până la Orăştie, drum sfidat cu vitejie şi cu muzică bună de către Nebuloasă, având norocul să ne şi petrecem un sfert din drum în coloană, în spatele variilor maşini de gunoi de prin judeţ, am ajuns.
În incinta parcului, la fel ca prima dată, ne aşteptau cuminţi cu o bere Sebi şi Denisa, împreună cu bestialii Amalia (PR), Berny (în principiu om demenţial responsabil cu noi) şi Marius Cristescu (proprietarul parcului, foarte bun jucător de table şi principal responsabil cu distracţia), iar după un scurt schimb de amabilităţi am luat parcul la purecat.
Primul lucru de care ne-am lipit a fost locul de joacă pentru copii. Deşi hăndrălăi toţi, am realizat că înăuntrul nostru tot copii suntem, drept pentru care ne-am petrecut o jumătate de oră sărind ca nebunii pe trambulina elastică, de pe care nu ne-am dat jos decât după ce am ameţit complet şi nu ne-am mai putut ţine pe picioare nici chiar pe suprafaţă solidă 
Pe seară au ajuns şi cei mai ardeleni dintre soldaţii de weekend, adică Orădeanul cu Lili, Radu cu Laura, plutonul fiind condus de Neînfricatul – nimeni altul decât Andrei Crivăţ. Iar la ceva vreme după a ajuns, încetişor, aşa cum îi şade cel mai bine unui ardelean cu Dacie, Groparu. În formulă completă, distracţia mare putea începe.
După lăsarea nopţii, gazdele ne-au pregătit un imens foc de tabără, din care îmi amintesc cu drag ce s-a întâmplat până la un anumit punct, după care aş prefera să nu-şi mai amintească nimeni. Pentru că Berni, responsabilul cu voia bună, a încercat să mă ucidă. După ce a intrat sub pielea mea şi mi-a câştigat încrederea, învăţându-mă să umplu corect pahare de bere de la dozator, plimbându-mă cu cea mai tare jucărie de acolo, Giondiru’ (camionaşul John Deere, adică) şi luându-mă sub aripa lui protectoare, ne-a dat să bem cea mai cruntă licoare pe care îmi amintesc să o fi băut vreodată. O pălincă ardelenească atât de bună, că m-a luat prin surprindere de m-a luat mama naibii. Şi prin “m-a luat mama naibii” înţelegem că a doua zi m-am trezit beat, după care am aflat detalii picante ale nopţii de dinainte, detalii ce au inclus, de exemplu, chelia Crivăţului şi limba mea. Îmi cer scuze, aveam ghiavolu-n mine.
Gata, teoretic am plecat la Arsenal Park cu gagica. Se întâmplă partea a doua a evenimentului început acum două luni, anume Warrior Weekend.
Războinicii de weekend vor fi: Sebi, Denisa, Andrei, Groparu, Nebuloasa, Radu, Laurenţiu şi Lili. Probabilitatea de beţie: mare. Pup, ne citim mai pe zilele următoare.
Azi, de la ora 16 până probabil dimineaţă, are loc cea de-a 20-a întâlnire a blegărilor timişoreni, care-s fruncea. Poftiţi, cu mic cu mare la Irish Public House, lângă Tribunal.
Şi anume l-am hidratat pe Sebi, în sfârşit, cu cea mai opacă băutură răcoritoare carbogazoasă alcoolică locală, Timişoreana nefiltrată. Pentru că aici a fost destinaţia finală (bine, înainte de casă) a celor doi temerari ce-au parcurs Ardealul într-un Blog Tour pe ţoagle. Doi, adică Sebi şi tata-socru, Ovi. Celălalt Ovi mişto din blogosferă, adică 
Ei, ce am aflat aseară: am aflat că gaşca de bloggeri din Timişoara e cea mai mare şi mai prietenoasă din tot turneul pe două roţi. Iar după câteva beri am aflat primit confirmarea că e şi cea mai tare. Şi nici măcar n-am fost toţi*.
Ioan Usca, cunoscut şi ca Vania, a fost împuşcat de un soţ gelos. Ei, am avut plăcerea să-l cunosc şi eu pe Vania şi să schimb câteva vorbe cu el, ocazie cu care am aflat că e un om aparte, de o inteligenţă rară, cu un şarm şi un vino-ncoa ieşite din comun. De asemenea, mai ştiu că doamnele şi domnişoarele care l-au cunoscut îl admiră într-un mod special. Totuşi, însă, mi-e greu să cred că ar fi făcut parte dintr-un triunghi conjugal, pe care să-l părăsească rănit. Dar tot ce-i posibil, nu sunt la curent cu viaţa lui privată.
Dar astea-s detalii care nu ţin de mine. Însănătoşire grabnică, Vania, aşteptăm să te revedem!
(via dupabloguri, care au dat-o ca “primul blogger împuşcat”, cu titlul de breaking news)
Am câştigat blogul săptămânii trecute, deci am banner pe tm-99-blog.org. Şi ce banner, parol!
Sărut mânuţele tuturor celor care m-au votat.
Şi acum, votaţi pentru săptămâna viitoare. Eu nu mai pot participa timp de patru săptămâni, dar pot susţine. Eu o susţin săptămâna asta pe Anda, cea care trebuia să fie blogul săptămâna asta, dar într-o lume în care eu nu exist
Aşa că mergeţi, citiţi-o şi eventual propuneţi-o. Propunerile se fac aici. Băgaţi mare!
Ştiţi unde voi fi în weekend? La Orăştie, anume la Arsenal Park, în grup restrâns, de bloggeri în mare parte timişoreni. Nu ştiu exact câţi o să fim, dar ştiu până acum că, pe lângă mine, vor mai fi Dan, Richie, Nebuloasa, Tomata şi Visurât. Şi mai mulţi, dar îmi scapă acum. Anunţaţi-vă, vă rog, să completez postul.
Dacă nu ştiţi încă ce e Arsenal Park, priviţi şi vă minunaţi:
Aşadar, vom fi invitaţi de seamă. Ne vom împuşca la airsoft, ne vom da cu ATV-urile, vom dormi în barăci şi în tancuri.
Ne invidiaţi? Ar trebui.
A fost ediţie aniversară, 18 luni, majorat, alea. Am început în Irish Pub şi am ajuns până la urmă la Şag, 5 maşini pline. Am făcut foc de tabără, Nuzzu a prins peşti cu mâna, Dan a alungat ursul cu răcnetul lui, eu am amestecat jarul cu pula, fetele au făcut dragoste între ele…
Good times.
Dragi bloggeri timişoreni, în caz că aţi ratat vestea: astăzi, adică duminică 28 iunie, se întâmplă a 18-a întâlnire lunară a bloggerilor timişoreni. Se bea.
De la ora 16 în Irish Public House (lângă Tribunal), iar după aia, dacă ne permite vremea, s-ar putea să mergem la Şag să bericim, să cântăm, să facem foc şi, în principiu, să nesimţim bine de tot. Discuţii pe tema asta au loc aici, puneţi-vă la curent.
Sunteţi aşteptaţi cu mic, cu mare. Fără jenă, chiar dacă n-aţi mai fost până acum la întâlniri. Suntem primitori. Bring your own bitches.
Marele Ecran
