Ovidiu Sîrb

Posts tagged: blog

Care n-ai versiune mobilă la blog?

(post pornit de la schimbarea mea)

Să-ţi fie ruşine, nota doi, stai jos. Suntem în 2010.

În condiţiile în care telefoanele deştepte se vând ca pâinea caldă, nu văd niciun motiv pentru care orice proprietar de blog (pe domeniu propriu, cel puţin) să nu aibă şi o versiune mobilă. Mai mult decât atât, nu concep ca un blogger mare, important, cunoscut şi citit, declarat (de el însuşi sau nu) expert în social media, social networking şi social orice, să nu aibă versiune mobilă la blog. Da, şi la tine mă uit urât, Piticule.

Care sunt motivele pentru care orice blogger ar trebui să aibă o versiune mobilă a blogului? Read More »

Am schimbat tema mobilă

Nu doar tema, ci tot plugin-ul. Dacă în ultimul an şi jumătate am folosit MobilePress, astăzi am trecut pe WordPress Mobile Edition. De ce? Pentru că azi am realizat că încă rulez tema default de le MobilePress şi ar fi cazul să o personalizez. Dacă tot e de personalizat, hai să caut un engine care să facă diferenţa între telefoanele cu touchscreen şi cele fără şi să-l personalizez pe ăla. A ieşit asta:

Prima imagine e un screenshot cu browserul implicit de pe Sony Ericsson G900; tema nu are imagini, minimul de personalizare pe care mi l-am permis fiind colorarea link-urilor în acelaşi portocaliu de pe versiunea web. A doua imagine e un screenshot cu browserul implicit de pe HTC Wildfire; tema are câmpurile mai late, clicabile în întregime, numai bune pentru a fi atinse cu degetul. Are şi iconiţă în partea de sus, ca să ştiţi cu cine aveţi onoarea, plus background-ul de care nu vă mai săturaţi nicicum. Am testat-o doar pe Androidul din dotare, dar aş fi curios să-mi daţi feedback şi de pe iPhone, ceva Android cu rezoluţie mai mare, Blackberry şi Nokia din astea noi.

Ziua 1 de Cluj

Iar acum să periez niţel oamenii proaspăt cunoscuţi. Bine, “periez” e un cuvânt puţin cam indulgent, căci primul om pe care vreau să-l periez e Andrei Crivăţ, iar freza lui nu prea permite periatul, hehe. Deci despre Crivăţ ştiam că e om mişto, că mi l-a lăudat o grămadă de lume, dar nu m-am aşteptat să fie aşa un om. E de râs, pe bune. Şi de băut cu. Şi pe lângă asta, “e un om serios, uneori poate prea serios”, vorba însuşi lui.

Am ajuns la Cluj luni noapte, iar Andrei ne aştepta cu ceva licoare blestemată, pe numele ei Stroh 80. 80, da? Pfu, mi-a tăiat răsuflarea. Aşa bine a venit somnul de după 5 ore de drum, nici nu-mi vine să cred. Şi aşa bine am dormit, de numa-numa. Vreo 4 ore, că după aia am primit trezirea de la acelaşi Crivăţ, care ne-a adus la crâşmă.

La respectiva crâşmă l-am cunoscut pe maestrul Hădean, care ne-a primit cu cele mai alese bucate. Şi talentul lui bucătăricesc mi-a fost lăudat, dar trebuie să mănânci ca să crezi. Să-i dea deitatea lui preferată sănătate multă. Şi să-i păstreze obiceiurile.

L-am cunoscut tot ieri şi pe Psaico, o bomboană de om, şi singurul cu destul păr în cap ca să poată fi periat, hehe. El a fost ghidul nostru ieri. Ne-a plimbat, ne-a arătat orăşelul, ne-a dus să mâncăm ca haiducii, ne-a dus pe dealul de la Cetăţuie (unde, după cum am înţeles, se dă la gioale sau ceva de genul ăsta). Maxim interes turistic. A fost o surpriză plăcută acest om. Plus că are maşină micuţă, cu care se strecoară, chestie total pe gustul meu.

Şi mai pe seară l-am cunoscut pe Groparu, care e exact cum mă aşteptam eu să fie, cu singura excepţie că e mai înalt, mai bărbierit, mai tuns, mai slab şi vorbeşte mai repede. O minune de om, nu altceva. Un băiat de zahăr, mă, de zahăr. Şi miere, puţin zaharisită. N-aş putea zice că ne-am băut minţile, da’ încă nu e timpul pierdut. Ptiu, tare obosit eram ieri.

În rest, noutăţi ar fi că Dan s-a îndrăgostit ieri de o fată cu ochi albaştri, iar Nebuloasa, când e tare obosită, aude fără diacritice. Serios, aparent se poate.

Am şi multe poze frumoase, dar cum acum sunt iar în Pub şi mi-am lăsat, aparent, aparatul la Andrei. Păţăşti. Aşa că le voi pune niţel mai încolo. Sau dacă iar mă întâlnesc cu berea azi, mâine. Vă ţin postaţi.

Creative Commons License