Ovidiu Sîrb

Left 4 Dead e un joc foarte tare. A apărut ieri, deci am avut destul timp să-l fur şi să îl şi joc puţin. E făcut de Valve, cei care au făcut seria Half-Life şi Portal, deci sunt fan.

Poate vă amintiţi Serious Sam. Ştiţi, FPS-ul ăla în care nu trebuie să-ţi foloseşti prea mult creierul, ci doar să tragi în cârdurile de creaturi slinoase şi puturoase care tot vin şi vin şi se termină cam greu. Ca la curve.

Ei, cam aşa e şi L4D, doar că:

• Ai echipă formată din patru Supravieţuitori. Unul din ei eşti tu. În single player ceilalţi trei sunt controlaţi de computer, în multiplayer de alţi oameni.
• E mai bine gândit, mai bine structurat, hărţile sunt mai bine organizate.
• Cei patru se înţeleg între ei rapid, prin dialog şi comenzi vocale. Sort of.
• E cu fucking zombies! :D

Atmosfera e semi-sinistră, dat fiind că te afli într-un oraş în care doar tu şi echipa mai sunteţi vii pe bune, restul fiind nemorţi, cum ar veni. Grafica cred că e mişto tare, dar râşniţa mea nu-mi permite să fiu sigur de asta. În orice caz, jocul e construit pe engine-ul Source a celor de la Valve, deci pe lângă că arată bine, rulează cursiv şi pe sisteme mai puţin rachetă.

Infectaţii sunt de mai multe feluri:

• Horde – cei mai comuni zombie din joc, sunt mulţi şi proşti. Cu o singură împuşcătură din shotgun poţi omorî 2-3, dacă sunt poziţionaţi corect.
• Boomer – nişte fat fucks plini de zeamă verde. Dacă vomită pe tine, chestia asta va atrage o hoardă de Hordes (see what I did there?) pe tine. Dacă îi împuşti şi eşti prea aproape de ei, zeama cu care te vor împroşca va face acelaşi lucru. Păstrează distanţa.
• Hunter – un infectat foarte agil (gândiţi-vă la I Am Legend) care se caţără pe pereţi, sare din acoperiş în acoperiş şi, în principiu, e foarte enervant. Moare destul de uşor, dacă îl sesizezi din timp.
• Smoker – are o – atenţie, fetelor! – limbă foarte lungă, pe care şi-o întinde, te prinde cu ea şi te trage la el. I am the double entendre king. După ce moare, lasă în urmă un fum care te deranjează la văzut şi la vorbit. Logic.
• Tank – un fel de Hulk. E mare şi prost, trebuie să tragi în el mult şi cam atât. Nici abilitatea lui specială nu e chiar aşa de specială: aruncă cu chestii.
• Witch – nu m-am prins încă exact ce face, dar ştiu că nu e bine să o deranjezi. Suge viaţa din tine sau ceva de genul ăsta, cred, căci de fiecare dată când mă prindea, trebuia să mă bandajeze un coechipier.

Ce face jocul mişto e că se bazează pe jocul în echipă, chiar şi în single player. De exemplu, dacă eşti prins de un Hunter, nu mai ai ce face, doar să aştepţi să te salveze un coechipier. Dat fiind că nu poţi purta după tine decât un healing kit (sau, după cum îmi place mie să-i zic, pacheţel tămăduitor), trebuie să te îngrijeşti şi de coechipierii care sunt mai proşti şi mor mai repede şi de obicei ăsta-s eu :(. Dacă aproape moare un coechipier, trebuie resuscitat. Partea bună e că unul din personaje e gagică, deci e mai puţin gay în 1/3 din situaţii.

În multiplayer poţi juca fie ca Supravieţuitor, fie ca Infectat, dar pentru că furat nu l-am putut juca în multiplayer, nu ştiu cum e. Deşi sunt sigur că e mult prea tare.

După ce am jucat una din cele patru campanii single player, îi dau jocului un 9 din 10, pentru că 10 din 10 primeşte doar Portal, să fie clar. E distractiv, arată bine, e plin de sânge şi e, după cum ziceam, cu fucking zombies! :D