Jumătate goală / jumătate plină

shutterstock_254325001

Am fost ieri într-un parc din ăsta de cartier. De la mine din cartier, de altfel, că încă nu m-am plictisit atât de tare de viaţă încât să mă duc la parcuri de la alţi oameni din cartier aşa, fără motiv. Şi-n parcul ăsta se jucau nişte copii. Unii mai mari, alţii mai mici, unii mai blonzi, alţii ce pesemne petrecuseră foarte mult timp în soare, ei şi strămoşii lor. Unii mai liniştiţi, alţii mai nevricoşi.

Toţi pe la maxim şapte-opt ani, li s-a pus pata pe o fetiţă de vreo patru-cinci ani şi au coalizat împotriva ei. Biata fată nu avea nicio vină în afară că era mai mică, mai blondă şi avea pufuleţi. Iar ăştia mai mari au tăbărât cu un băţ pe ea, au cârpit-o de două ori, au alergat-o prin iarbă până asta mică a căzut şi a început să plângă.

Ei, chestia care m-a pus pe gânduri e că mama ăsteia mici, cea ostracizată, era acolo. Stătea pe bancă şi belea ochii într-un telefon şi ignora ţipetele fetei. Şi plângea aia mică de-ţi venea să te duci, ca străin, la ăia mici să le tragi o palmă să o salvezi din ghearele lor. Şi mă-sa stătea pe bancă, mai ridica ochii din când în când – probabil să vadă dacă mai trăieşte sau nu – şi se întorcea rapid la telefon.

Şi mi-a părut rău, şi m-am întrebat cum poţi ca părinte să îţi laşi copilul cu bună ştiinţă să fie terorizat de alţi copii şi ce fel de viaţă o să aibă fata aia în viitor, după care mi-am amintit că în general aşa se formează stripteuzele, deci am trecut întâmplarea la “rău necesar”, am mulţumit în gând mamei nepăsătoare pentru sacrificiile pe care le face şi am plecat acasă.

(foto: “copii jucându-se” de la Shutterstock)

2 thoughts on “Jumătate goală / jumătate plină

  1. De-a lungul vieții mele pînă în prezent, am vizita mai multe orașe europene, unele chiar fiind capitale ale acelor țări, iar într-unul dintre aceste orașe am și stat vreo doi ani, și unde locuiam cu cea mai mică chirie pe care am reușit eu să o obțin, era în spatele blocului un parc, așa să fi fost de vreo două trei mii de metri pătrați, iar în fața blocului meu, era alt bloc, care în spate avea alt parc cam la fel de mare sau mai mic, nu contează, si după ăsta era o stradă după care era alt parc si ce să vezi ajungeai la stația de metrou și era un parc și mai mare. Dilema mea acolo era cărui cartier aparțin.

  2. poate se razbuna pe aia mica, ca nu o fi fost cuminte, si e mama din aia moderna ce nu isi bate copii dar nici nu are grija de ei, dar nu are nimic impotriva daca altcineva ii bate. poate fix asta citea pe un forum cu oameni la fel de destepti ca ea.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.