Sunt romantic

Dacă m-am înscris la secţiunea amuzanţilor de la concursul BlogJuan – la care încă aştept voturile voastre, dacă nu aţi apucat încă – asta nu înseamnă că nu pot fi romantic. Sau că nu sunt, sau că aleg să n-o fac.

Adrian, nu sunt amuzant cu orice preţ, iar înscrierea la secţiunea amuzanţilor nu înseamnă că sunt alpha doar prin acest atribut. Nu înseamnă că mi-e frică să arăt romanticul din mine şi nu înseamnă că nu sunt romantic. Ca o dovadă vie stă chiar minunea de fată cu care-mi împart zilele şi nopţile de aproape trei ani. Sunt absolut sigur că motivul pentru care e gata să-şi petreacă toată viaţa alături de mine nu sunt bancurile mele şi statusurile mele sarcastice. Dar sunt sigur că romanticul din mine a furat-o din alte poveşti.

Nu am reţeta romantismului, dar romantismul e în mine. Poate a fost o floare, odată, poate a fost un mesaj nevinovat într-o noapte târzie, poate a fost un post de pe blogul ăsta. Poate a fost momentul în care i-am arătat că răsăritul se vede bine nu doar în Marea Neagră, ci şi în Bega. Poate a fost felul în care i-am zâmbit care a convins-o să se caţere cu mine pe pod, abia apoi spunându-mi că ei îi e, de fapt, rău de înălţime şi că era să leşine de frică. Poate a fost neîndemânarea pe care am ascuns-o când i-am gătit prima oară. Carne, că doar asta ştie masculul alfa din mine să gătească. Poate a fost felul în care am sărutat-o pe frunte, iar ea a închis ochii şi s-a simţit protejată. Sau poate, pur şi simplu, a fost momentul în care am minţit-o că mergem la un 1 mai în gaşcă la un grătar, fiind însă doar noi doi şi cuplul gazdă. N-aş şti să zic eu concret ce a fost, dar sunt sigur că ştie ea. Şi nici nu mă interesează, eu voi continua să fac ce fac în continuare, că fac bine.

Adrian, nu sunt de acord când zici “Ascultă o femeie spunând “Am fost la Paris” și o alta spunând “Am fost la Amsterdam” și vei înțelege diferența.” – dacă vorbim de romantism, cele două capitale sunt doar nişte umile terenuri pe care cuplul să se joace de-a dragostea. Pentru că dacă e să fiu romantic cu jumătatea mea, nu contează că suntem în vârful Clişeului Eiffel sau că o ţin de mână pe un pod în oraşul lalelelor. Dacă romantismul meu trebuie să fie ajutat din spate de un oraş, undeva greşesc.

Nu trebuie să ne judeci după alegerile făcute la concursul ăsta. Nici tu, Somnulescule. Nu pe toţi. Eu, spre exemplu, iniţial am vrut să mă înscriu la ambele categorii. Pentru că sunt atât amuzant, cât şi romantic. Regulamentul, însă, nu mi-a permis. Aşa că, din cele două, am ales să ies la înaintare cu tot umorul pe care îl am la dispoziţie, pentru că de romantismul meu nu are nevoie nici blogosfera, nici Cremosso, nici bloggeriţele din juriu, nici tu. De romantismul meu are nevoie Corina, şi al ei e tot.

Sunt dispus să-mi “prostituez” umorul, dar nu şi romantismul.

12 thoughts on “Sunt romantic

  1. Ai dreptate, raspunsul la concurs nu este sa alegi o tabara ci sa fii undeva intre cele doua.

    Sunt de acord cu tot ceea ce zici, la fel cum tu ai aratat ca un blogger amuzant, ca tine, poate fi si probabil ca este in fiecare zi un romantic, asa am aratat si eu ca, un blogger romantic, ca mine, poate fi amuzant :) iar cei care ma cunosc personal pot confirma. E mai greu cu online-ul asta :)

    Bine ai venit in categoria bloggerilor amuzanti-romantici sau romantici-amuzanti.

    Important este

  2. You nailed it, cum s-ar spune. Fain scris Ovidiule. Ma bucur ca n-ai intrat la romantici in competitie ca poate ma bag si eu si n-as vrea sa fim rivali ;)

Leave a Comment

Your email address will not be published.