Mă schimbă

Eu sunt, în general, un om blând, înţelegător şi politicos. Poate chiar puţin ciudat din punct de vedere social, puţin prea politicos, puţin prea blând şi prea înţelegător. Zic “OK” când nu aş vrea să o fac, las de la mine pentru ca mai apoi să mă iau de cap că de ce am făcut-o. Uneori îmi cer scuze când ar trebui altcineva să o facă – de exemplu când se loveşte cineva de mine pe trotuar. Tind să cred că şi dacă m-ar lovi maşina pe trecere sau ar da motocicleta peste mine în scara blocului, primul lucru pe care l-aş face ar fi să întreb omul dacă e în regulă şi să-mi cer scuze că i-am îndoit tabla.

Totul, însă, până în momentul în care urc la volanul Daciei. A Furiei Roşii, mai exact, că şi Loganul e un fel de Dacie. Când sunt la volanul Furiei sunt cu totul alt om: sudui, claxonez, urlu, arăt semne obscene, mimez aluzii sexuale şi am impresia că aş fi în stare să şi bat pe cineva.

Nu ştiu dacă asta se întâmplă din cauză că maşina merge atât de prost încât îmi vine s-o duc şi pe ea la reciclat, ori din cauză că e roşie şi Daciile roşii vin cu atitudinea asta de căcat faţă de restul participanţilor la trafic în echiparea standard. Cert e că se întâmplă.

6 thoughts on “Mă schimbă

  1. Toti se transforma la volan. Daca masina e dacie “adevarata”, transformarea este dramatica. Daca mai e si rosie, atunci nimeni nu trebuie sa iti stea in cale.
    Eu stiu cum ma transform in Logan. Intr-o dacie rosie … nici nu pot sa-mi imaginez. :-)
    Si mai e factorul pasager – daca este egal cu 0, transformarea depaseste 100%.

  2. ” maşina merge atât de prost încât îmi vine s-o duc şi pe ea la reciclat”. Care vasazica e mai placut pe jos! Am marcat.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.