Ovidiu Sîrb

Aşadar, a trecut şi a treia tură (pentru mine) de Arsenal Park. A fost la fel de bestial ca primele două dăţi, chiar dacă am simţit că m-am ramolit în ultimul an.

Am ajuns vineri, într-o maşină plină de mine, Corina, Tiţa şi Raoul, pe la ora 17, după un drum liniştit. Acolo am dat nas în nas pe de-o parte cu fetele de la Self Discovery Camp, venite acolo să se autodescopere într-o bază militară, purtând pantofi cu toc şi poşetă tip geamantan. Pe de altă parte, am nimerit fix în mijlocul cantonamentului Universităţii Cluj, moment în care fetele noastre s-au topit complet şi iremediabil. Ne-am cazat, am descoperit noutăţile (camerele au fost upgradate cu tot felul de detalii mişto, plus televizor, plus wireless în diferite părţi ale parcului), ne-am aşezat la o masă cu Sebi şi Denisa şi am aşteptat, cu o bere în bot, şi restul lumii. La un moment dat au venit şi ieşenii (Doru, Ionel şi Ştefana), devenii (Robert cu mândră-sa) şi am purces spre focul de tabără. Fotbaliştii erau deja acolo, dar au plecat rapid, că aveau meci de dimineaţă. Am tras o tură de bere şi chitară, iar pe la vreo 2 ale nopţii au sosit şi Cetin, Ionuţ şi Mihaela.

A doua zi, trezirea de dimineaţă (unii :) ). Am fost o tură pe la drezină, apoi la plimbare prin parc (prin care căprioarele umblă libere, am descoperit), apoi iar la drezină.

După care a urmat instructajul pentru trasul cu arcul, chestie la care m-am descurcat mai bine decât mă aşteptam (nu am ratat ţinta deloc).

Mai întâi, Olav a făcut instructajul

Arhi trăgând de coardă

Corina, trăgând mai mult sau mai puţin la ţintă

Mai pe după-amiază am băgat o tură de buggy-uri, o tură de paintball, mai o tură de plimbări, mai nişte somn, mai o bere, mai o ciorbă. Seara am revenit la foc, de data asta împreună cu trupa de autodescoperitori, unde s-a încins, până la urmă, un chef de pomină. Şi am regăsit doi prieteni vechi:

A treia zi a fost dedicată recuperării, odihnei şi a despărţirii de Arsenal Park. După micul dejun, am dat rapid o tură cu transportorul blindat, apoi am luat prânzul şi am întins-o spre Timişoara.

Concluzie: a fost cel puţin la fel de mişto ca dăţile trecute, deşi eu am fost mai puturos şi am ajuns la concluzia că trebuie musai să scap de burtă.

Şi câteva poze:

[nggallery id=8]

Citiţi şi cum a fost prima şi a doua oară.

---

Peste 36 de milioane de români citesc zilnic acest blog! Fii şi tu unul dintre ei! Urmăreşte-mă pe Twitter, abonează-te cu un reader la RSS sau abonează-te prin e-mail. (chestiile astea sunt gratis, pentru voi, cei mai noi într-ale interneţilor)