Ovidiu Sîrb

Iar acum să periez niţel oamenii proaspăt cunoscuţi. Bine, “periez” e un cuvânt puţin cam indulgent, căci primul om pe care vreau să-l periez e Andrei Crivăţ, iar freza lui nu prea permite periatul, hehe. Deci despre Crivăţ ştiam că e om mişto, că mi l-a lăudat o grămadă de lume, dar nu m-am aşteptat să fie aşa un om. E de râs, pe bune. Şi de băut cu. Şi pe lângă asta, “e un om serios, uneori poate prea serios”, vorba însuşi lui.

Am ajuns la Cluj luni noapte, iar Andrei ne aştepta cu ceva licoare blestemată, pe numele ei Stroh 80. 80, da? Pfu, mi-a tăiat răsuflarea. Aşa bine a venit somnul de după 5 ore de drum, nici nu-mi vine să cred. Şi aşa bine am dormit, de numa-numa. Vreo 4 ore, că după aia am primit trezirea de la acelaşi Crivăţ, care ne-a adus la crâşmă.

La respectiva crâşmă l-am cunoscut pe maestrul Hădean, care ne-a primit cu cele mai alese bucate. Şi talentul lui bucătăricesc mi-a fost lăudat, dar trebuie să mănânci ca să crezi. Să-i dea deitatea lui preferată sănătate multă. Şi să-i păstreze obiceiurile.

L-am cunoscut tot ieri şi pe Psaico, o bomboană de om, şi singurul cu destul păr în cap ca să poată fi periat, hehe. El a fost ghidul nostru ieri. Ne-a plimbat, ne-a arătat orăşelul, ne-a dus să mâncăm ca haiducii, ne-a dus pe dealul de la Cetăţuie (unde, după cum am înţeles, se dă la gioale sau ceva de genul ăsta). Maxim interes turistic. A fost o surpriză plăcută acest om. Plus că are maşină micuţă, cu care se strecoară, chestie total pe gustul meu.

Şi mai pe seară l-am cunoscut pe Groparu, care e exact cum mă aşteptam eu să fie, cu singura excepţie că e mai înalt, mai bărbierit, mai tuns, mai slab şi vorbeşte mai repede. O minune de om, nu altceva. Un băiat de zahăr, mă, de zahăr. Şi miere, puţin zaharisită. N-aş putea zice că ne-am băut minţile, da’ încă nu e timpul pierdut. Ptiu, tare obosit eram ieri.

În rest, noutăţi ar fi că Dan s-a îndrăgostit ieri de o fată cu ochi albaştri, iar Nebuloasa, când e tare obosită, aude fără diacritice. Serios, aparent se poate.

Am şi multe poze frumoase, dar cum acum sunt iar în Pub şi mi-am lăsat, aparent, aparatul la Andrei. Păţăşti. Aşa că le voi pune niţel mai încolo. Sau dacă iar mă întâlnesc cu berea azi, mâine. Vă ţin postaţi.

---

Peste 36 de milioane de români citesc zilnic acest blog! Fii şi tu unul dintre ei! Urmăreşte-mă pe Twitter, abonează-te cu un reader la RSS sau abonează-te prin e-mail. (chestiile astea sunt gratis, pentru voi, cei mai noi într-ale interneţilor)